E sinucidere lentă!

Aproximativ 200.000 de români suferă de fibrilaţie atrială, una dintre cele mai frecvente tulburări de ritm cardiac, o afecţiune adesea fără simptome. Uneori, afecţiunea poate fi însoţită de simptome precum palpitaţii, leşin sau dureri în piept. Fibriaţia atrială creşte de 5 ori riscul de accident vascular cerebral şi cu 70% riscul de mortalitate prin această complicaţie. Medicul cardiolog Anca Dan de la Societatea Română de Cardiologie arată că fibrilaţia atrială a devenit una dintre principalele cauze ale morbidităţii în Europa: „Cea mai de temut consecinţă a fibrilaţiei atriale este accidentul vascular cerebral. Deoarece atriile nu se contractează corect, sângele nu circulă continuu şi cu viteza corectă. Dacă sângele nu circulă, se coagulează. Inclusiv în inimă se pot produce aceste cheaguri care sunt împinse finalmente în absolut tot corpul. Dacă ajunge în creier, produc accidentul vascular cerebral. Fibrilaţia atrială a devenit în acest moment a doua cauză pentru accidentul vascular, după hipertensiunea arterială”.
Medicul consideră că oamenii trebuie să înţeleagă faptul că una din 4 persoane are risc de a face fibrilaţie atrială odată ce a depăşit 40 de ani. Din acest motiv este necesar ca oamenii să meargă la doctor. „30% dintre pacienţii noştri nu vin la medic. Nu vin. Îi prindem când vin cu mama la control şi când pui stetoscopul pe ei ai surprize destul de frecvent. Prima condiţie e să vii la medic. Nu e un tratament de o săptămână, nici de un an. Nu există pauze că vine Crăciunul. Acestea sunt greşeli care se plătesc scump. În primul rând, să vină la medic. În al doilea rând, să-şi respecte tratamentul. Tratamentul nu e opţional, nu e din când în când", spune şi Rodica Tănăsescu, preşedinte al Societăţii Naţionale de Medicina Familiei.
„E, nu grav, e sinucidere lentă, este ceva îngrozitor de grav. În România, pacienţii îşi înghit medicaţia pentru boli cronice maximum 6 luni pe an. Şi atunci te întrebi: «La ce pot să mă aştept?». Accidentele vasculare majore ucid sau lasă invalizi. Accidentele vasculare mai micuţe duc către alterări cognitive importante, adică tulburări ale creierului care duc până la demenţă. Hipertensiunea prost tratată este aproape o regulă. Dacă am trata corect hipertensiunea, am avea mult mai puţine nenorociri în România, inclusiv demenţe, accidente vasculare”, continuă ea.
Pe de altă parte, medicamentele pentru tratarea fibrilaţiei atriale fie nu sunt compensante de stat, fie sunt compensante numai parţial. Un tratament mai nou, mai eficient şi mai sigur împotriva acestei afecţiuni costă 246 de lei lunar, însă nu este decontat de stat.