„E mai rău ca Ceauşescu”

Ilie Bolojan a preluat miercuri, 12 februarie,  preşedinţia interimară a României, post pe care însă nu şi l-a dorit pe motiv că se consideră „om de administraţie”.
Şi-a început cariera politică cu un post de consilier local într-un orăşel de „provincie a provinciei”, fiind unul dintre puţinii politicieni români care şi-au început cariera „la firul ierbii”. Este membru PNL din 1993 şi a devenit consilier local în 1996 în Aleşd, oraş din judeţul Bihor, iar mai apoi, în 2005, a fost numit prefect al judeţului.  El a afirmat că nu şi-a dorit postul pe care îl preia astăzi, susţinând că este un „om de administraţie” şi că vorbeşte „o engleză proastă”. În cazul său sunt însă şi lucruri mai puţin ştiute de publicul larg.

„De ce sunt anti-comunist, de ce sunt liberal”
Potrivit publicaţiei locale Bihoreanul, Ilie Bolojan îşi ducea cele două fiice la Memorialul de la Sighet, unde în regimul comunist au fost întemniţaţi liderii României Mari, pentru a înţelege „de ce sunt anti-comunist, de ce sunt liberal”.
Totodată, în timpul mandatului său de consilier local în Aleşd, Ilie Bolojan a deţinut un magazin de tip ABC, unde vindea inclusiv ziare, privilegiindu-le pe cele democratice. Despre acei ani, liberalul a relatat că ascundea de la vînzare ziarul Crişana, „care pe vremea aceea făcea politică de stânga, era cu Iliescu şi Năstase”. Marfa o căra de la Bucureşti cu maşina personală.

Campanie „la firul ierbii” cu pieptul şi o mână în ghips
În 1996, aduci când îşi aducea marfa pentru magazin, a şi făcut un accident şi a ajuns cu pieptul şi o mână în ghips, însă lucrul acesta nu l-a împiedicat să meargă să facă campanie pentru CDR (Convenţia Democratică Română), formată din cele trei partide istorice: PNȚCD, PNL şi Partidul Social-Democrat condus de Sergiu Cunescu.
Victoria Alianţei DA a făcut posibilă promovarea sa, la începutul lui 2005, în funcţia de prefect al judeţului, la propunerea preşedintelui PNL Bihor, Cornel Popa. Funcţionarii Prefecturii erau surprinşi de trăsăturile spartane şi obiceiurile tânărului prefect, arată publicaţia: „Lucrează de dimineaţa devreme până seara târziu. Când pleacă acasă, portbagaju-i gol – nu tu miei, miere, pălincă sau alte plocoane”, spunea şoferul său, potrivit sursei citate.
În timpul mandatului, la serviciile de Paşapoarte şi de Permise, a desfiinţat ghişeele opace şi a impus eliberarea actelor în regim de urgenţă, chiar şi în două ore.

A locuit la bloc în Bucureşti
Din 2007 până la începutul lui 2008 a ocupat funcţia de secretar general al Guvernului, fiind numit de premierul Călin Popescu Tăriceanu. La acel moment, în loc să primească o vilă de protocol de la RAPPS, care era şi una dintre entităţile din subordinea sa, a preferat să stea într-un apartament de bloc cu două camere din apropierea sediului Executivului. De altfel, îşi petrecea mare parte din timp la serviciu, iar cabinetul a trebuit să lucreze în două schimburi.
În iunie 2008, Bolojan devenea primul primar al Oradiei ales din primul tur de scrutin, o premieră la acel moment, iar aici a avut parte de o campanie împotriva sa. La un moment dat, taximetriştii-piraţi de la VIP Taxi au blocat piaţeta din faţa Primăriei, ocupând toate locurile de parcare. Bolojan a dispus, peste noapte, îndepărtarea maşinilor cu un motostivuitor, fără a renunţa la regulamentul de taximetrie, faţă de care protestau şoferii.

N-a scăpat de bârfe
După 12 ani la Primărie, în 2020, Bolojan a ajuns la Consiliul Judeţean Bihor, unde a înjumătăţit numărul funcţionarilor, după care a dat drumul unor proiecte de infrastructură importante, cu nu mai puţin de 7 drumuri noi, de la centurile oraşelor Beiuş şi Aleşd, până la cele ale localităţilor din Zona Metropolitană Oradea.
În Oradea a fost creată percepţia că Bolojan „e mai rău ca Ceauşescu”, fiind acuzat de-a lungul anilor că este avid de putere, însă liberalul a ignorat atacurile din partea politicienilor şi a continuat să acţioneze cu autoritate pentru a-şi pune planurile în practică.
Din poziţia de preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan va îndeplini atribuţiile preşedintelui în exerciţiu în situaţiile prevăzute de articolul 98 din Constituţia României, cu câteva excepţii: nu poate dizolva Parlamentul, nu poate iniţia un Referendum, nu poate adresa Parlamentului mesaje politice.