Déjà vu, jame vu

Se spune că senzaţia de „deja vu” este experimentată de fiecare persoană măcar o dată în viaţă. Sentimentul că ai mai trăit acel eveniment sau că ai mai fost în acea locaţie apare brusc şi creează o impresie de familiaritate. „Deja vu” reprezintă, aşadar, experienţa de a simţi că o situaţie din prezent ar mai fi fost trăită deja în trecut.
„Deja vu” este o expresie venită din franceză şi înseamnă „deja văzut”. Potrivit specialiştilor în sănătate, aceste senzaţii de „deja vu” pot apărea pe tot parcursul vieţii, însă cu precădere în intervalul vârstei de 15 – 19 ani şi 35 – 40 ani.
Oamenii de ştiinţă susţin că fenomenul este foarte greu de analizat în laborator, fiindcă nu există un stimul care să declanşeze sentimentul de familiaritate. Se pare că episoadele de „deja vu” sunt strâns legate de amintirile stocate în creier.
Potrivit medicilor, lobul temporal, cel care se ocupă de familiaritatea evenimentelor sau locaţiilor, suferă o defecţiune electrică, iar, pentru un anumit moment, persoana în cauză confundă trecutul cu prezentul.
O altă explicaţie a senzaţiei de „deja vu” ar fi atribuită unei încurcături în căile neuronale. Potrivit cercetatorilor, creierul caută constant să creeze percepţii în legătură cu lumea din jurul nostru. De aceea, e necesar un singur simţ, cum ar fi un miros cunoscut, pentru a ne aminti anumite lucruri.
Doctorul psiholog Arthur Funkhouser defineşte trei tipuri de „deja vu” în încercarea de a delimita mai clar asocierile experienţelor neurologice. Aceste trei tipuri sunt: Deja vecu (deja experimentat), deja senti (deja simţit) şi deja visite (deja vizitat). Primul tip, deja vecu, este cea mai comună experienţă şi implică senzaţia de a fi făcut ceva sau să fi fost într-o situaţie identică înainte şi ştii ce se va întampla, potrivit jurnalul.ro.
Opusul lui „deja vu” se numeşte „jame vu” şi creează un sentiment de nefamiliaritate, de disconfort psihologic, anxietate sau panică. Această senzaţie poate fi confundată cu procesul de uitare, însă spre deosebire de acesta din urmă apare brusc şi reprezintă o caracteristică a unei boli mintale.