După opt ani, rulmentistele revin în Europa

Au trebuit să treacă aproape opt ani de zile, până când handbalul feminin de la poalele Tâmpei, să revină în lumea mare a sportului cu mingea la semicerc, din Europa. Pe 28 februarie 1998, rulmentistele au părăsit Europa, ieșind cu capul sus dintr-o confruntare în sferturile de finale ale „City – Cup”, în fața unei echipe puternice, din Germania. Au trebuit să treacă cinci ediții de campionat, în care echipa s-a aflat în permanență în a doua parte a clasamentului, în unele momente zbătându-se în subsolul ierarhiei. Ediția a 47-a a primei divizii, a 37-a de când rulmentistele se află pe prima scenă, odată cu preluarea destinelor de către fosta mare jucătoare, Mariana Târcă, echipa prin transferurile făcute, a realizat un mare salt valoric, fiind la un mic pas de podium, dar ce este mai important, este revenirea în Cupele Europene, așa cum a fost de altfel obiectivul primului an. Anul 2006, care este și un an jubiliar, când Rulmentul aniversează 25 de ani de la cucerirea primului titlu de campioană a țării și câștigarea Cupei României, gândurile ne poartă din nou spre atingerea acestor culmi. Și nu numai, obiectivul echipei, după valoarea echipei, a băncii tehnice, dar și a susținerii materiale, prin principalul sponsor, Theodor Florescu, este acela de a cuceri trofeul european, la care pornește la drum de astăzi. Vom face împreună o incursiune în cele șase ediții la care rulmentistele au participat până în prezent în Cupele Europene. Un debut în „Cupa Campionilor”, acum 24 de ani Rulmentul și-a început drumul în Europa, în ianuarie 1982. Cu șapte luni înainte câștigase primul titlu de campioană. O formație care în 1981 a dominat handbalul feminin românesc. A urmat câștigarea „Cupei”, pentru ca în toamnă să cucerească al treilea trofeu „Cupa de Toamnă”. Echipa îi avea la timonă pe profesorii Remus Drăgănescu și Ioan Mihăilă, iar ca transfer de marcă a fost Mariana Târcă, care astăzi conduce pe banca tehnică. Începutul s-a făcut la Brașov, unde pe 10 ianuarie 1982 a întâlnit formația cehă, Iskra Partizanske Topolcany. A fost partida în care Mariana Târcă a închis de zece ori, iar alături de Irene Oancea, Viorica Drăgușel, Adriana Pătruț, Manuela Neica, Cristina Tache, Tatiana Beschi, Monica Chiriță, Maria Furtună, au învins cu 24-21. Campioana Cehoslovaciei s-a dovedit o formație puternică și se credea că returul va fi deosebit de greu, iar anumite persoane se arătau sceptice în calificare. După ultimul antrenament, înainte de urcarea în tren, pentru a se deplasa pentru meciul retur, o întâmplare nefericită putea pune sub semnul întrebării evoluția în Cehoslovacia. În timp ce fetele erau în baie, după antrenament, condensul creat, cu gerul de afară, au făcut ca geamurile să se spargă. Două jucătoare, Tatiana Beschi a fost rănită la mână, iar portarul de rezervă, Gabi Gobș, rănită la fesă. „Așa cum erau, dezbrăcate, le-am pus pe ele niște cojoace și le-am transportat la spital, pentru a fi tratate. De altfel, ele nici nu au mai făcut deplasarea. Asta nu a fost totul. Irene Oancea, internaționala noastră, avea mâna în gips. Înainte de meci i-am dat gipsul jos și a jucat, contribuind la calificare. Caracteristic pentru echipă a fost că aceste incidente au dus la o mobilizare extraordinară a echipei. S-a jucat fantastic în apărare, am condus nu numai la pauză, cu 6-4, dar permanent cu 2-3 goluri diferență. Pe final am pierdut la un gol, 15-16, dar calificarea era de partea noastră”, ne-a relatat antrenorul secund de atunci, Ioan Mihăilă. Drumul deschis a dus echipa în sferturi, unde s-a confruntat cu o echipă în devenire, Hypobank St. Polten. Din nou, brașovencele s-au impus, promovând în semifinale. După 22-27 la Viena, a urmat un egal la Brașov și diferența de opt goluri (22-14) le-a dus mai departe, unde însă Radnicki Belgrad, deși nu era o nucă prea tare, nu a putut fi spartă. Învinse prea categoric în capitala Iugoslaviei (19-32), brașovencele au câștigat acasă, dar diferența de șapte goluri a fost insuficientă (24-17), pentru a accede în finală. Totuși, pentru o debutantă în Cupele Europene să ajungă în semifinală nu era la îndemâna oricui. Jucătoarea care în anii următori se va impune nu numai în campionatul intern, ci și în Europa, Mariana Târcă a înscris în cele șase partide, 46 de goluri și dacă în meciul cu Hypobank nu s-ar fi accidentat în minutul 33, numărul acestora ar fi fost mai mare. Au urmat trei participări în „Cupa IHF” Peste numai doi ani, în noiembrie 1984, rulmentistele revin în Europa. Echipa ocupase în campionatul 1983/1984 locul 2 și s-a înscris în Cupa IHF. De data aceasta, Remus Drăgănescu îl avea secund pe Mircea Bucă, antrenorul cu cele mai multe prezențe pe banca tehnică. Adversar, unul puternic, din fosta Germanie Democrată, Vorwärts Frankfurt pe Oder. Din nou, rulmentistele au evoluat timorat în deplasare, unde pe final au pierdut cu 12-22. Revanșa le-a adus victoria, dar numai la șapte goluri (25-18), ceea ce a făcut să rămână în optimi. În campionatul 1986/1987 au terminat pe locul 3 și s-au înscris din nou în aceeași competiție. Aceeași situație. Insuccesul din deplasare, de la Titograd, unde Buducnost a luat un avans de 12 goluri (18-30), iar revenirea de la Brașov (27-18) nu a fost suficientă, sârboaicele promovând în continuare. În sezonul următor, drumul parcurs a fost mai lung în „I.H.F.” pentru că elevele lui Remus Drăgănescu și Mircea Bucă, învățaseră lecția și au avut o comportare mai bună la Besançon, unde au pierdut cu 21-25. La Brașov, franțuzoaicele nu au rezistat iureșului româncelor și deși au venit cu jucătoare de împrumut, au pierdut la șase goluri diferență, Rulmentul câștigând cu 20-14. În sferturi, adversar le-a fost o echipă din spațiul ex-sovietic, Egle Vilnius. Practic, echipa din nordul Europei se confundă cu naționala de tineret a URSS, dublu medaliată cu aur la Europenele de tineret. Astfel că brașovencele s-au recunoscut învinse cu 15-20 în deplasare și 17-21 acasă. După alți șapte ani, în „Cupa Cupelor” Antrenorul Alexandru Mengoni a dus echipa în „Cupa Cupelor”, la mai bine de șapte ani de la ultima prezență în Europa. Pe 8 octombrie 1995, la Zagreb, Rulmentul s-a întâlnit cu Lokomotiv Kros din localitate, formație dintr-un campionat puternic. Cu o echipă restructurată, s-a pierdut la cea mai mare diferență, 14-28. Că valoarea echipei nu era aceea, s-a dovedit în retur, când la Brașov, scorul din prima manșă putea fi refăcut. S-a oprit însă la 24-15 și din nou, echipa a rămas în optimi. Ultimele patru confruntări au avut loc în ediția 1997/1998, în „City – Cup”. În campionat, elevele lui Mircea Bucă ocupaseră locul 4. Se formase din nou o echipă bună, de perspectivă. În primul meci cu echipa din Belarus, Drud Belenike, diferența de 19 goluri pentru brașovence ne-ar scuti de comentarii (38-19), aspect care s-a repetat și în deplasare (29-20). În sferturi, o puternică echipă germană, echipa din Frankfurt pe Oder. Cum handbalul, de multe ori este nedrept, așa a fost și de data aceasta. Rulmentistele nu s-au speriat de valoarea adversarelor (de două ori câștigătoare a Cupei IHF, semifinalistă în City – Cup și de 13 ori campiona RDG-ului) au jucat de la egal la egal, au condus cu cinci și șase goluri diferență, dar pe final, lipsa de maturitate și de concentrare au pierdut, 32-33 acasă și 24-26 în de-plasare. Așa s-a încheiat periplul european al rulmentistelor, care din 20 de partide susținute, au câștigat nouă și au pierdut 11 (442-433). De acum, noua formație de sub Tâmpa are posibilitatea de a-și îmbunătăți palmaresul. Ocazia o are încă de astăzi, în meciul din turul trei al Challenge – Cup, cu formația cipriotă. Adversar fără probleme Rulmentul – Panellinios Lefkosia (17.00 TV Sport) Debutul din acest sezon al brașovencelor are loc în compania echipei din Cipru, Panellinios Lefkosias. Despre handbalul cipriot, mare lucru nu am auzit. În Insula Afroditei, la mare înălțime sunt fotbalul și baschetul. Se caută implementarea și a handbalului. Rulmentistele pornesc din start cu prima șansă. Cu toate că Mariana Târcă are unele probleme de lot, nu se poate pune problema învingătoarei. Problema se poate pune numai a scorului. Cât privește problemele medicale, atât Roxana Aiacoboaie, cât și Mihaela Seifert sunt operate de ligamente. „Regret că cele două nu vor putea evolua. Am un sentiment de durere în suflet. Ambele începuseră să se impună prin valoare și dorința de a deveni jucătoare adevărate. Micky Seifer crescuse foarte mult în valoare și este o pierdere foarte mare”, ne spune Mariana Târcă. Cât privește noua achiziție, Melinda Erdösy, a făcut primul antrenament. „Este puțin timorată. A venit la o echipă nouă. A revenit în țară. Sunt emoții, care este imposibil să nu le ai. Încercăm s-o integrăm cât mai repede în colectiv. Eu îmi pun mari speranțe în Melinda, calități are deosebite. Trebuie să se pună la punct cu pregătirea fizică generală, cu integrarea în colectiv”. Antrenoarea rulmentistelor ne-a mai amintit că sunt tratative intense pentru aducerea lui Geta Ilie, de la CSM Sibiu, dar mai sunt unele probleme, care se speră să fie rezolvate. Pentru partida de astăzi, rulmentistele vor prezenta următorul lot de jucătoare: Ionica Munteanu, Mihaela Crăcană, Raluca Avram – Elena Avădănii, Valentina Radu, Codruța Zavragiu, Alina Măerean, Gabi Chițulescu, Cristina Nicolae, Daniela Molfea, Aneta Gheorghe, Cosmina Damian, Ana Hangiuc, Mihaela Urcan.