După Delta Dunării, Delta din Carpaţi

Cunoscut drept „Delta din Carpaţi” pentru marea varietate de păsări, lacul de la Dumbrăviţa din judeţul Braşov beneficiază de un proiect cu fonduri europene pentru ca întreaga zonă umedă să fie protejată şi mai multe specii să poată avea condiţii cât mai bune.
„Este o investiţie de peste 46 de milioane de lei, din care peste 39 de milioane înseamnă finanţare externă nerambursabilă, prin POIM, restul fiind de la bugetul naţional. Obiectivul general al proiectului se referă la menţinerea sau îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor dependente în special de habitatele acvatice. Avem două zone de investiţii, prima fiind Dumbrăviţa, care prevede decolmatarea unei suprafeţe de 21 de hectare din lacul de acumulare de la Dumbrăviţa, construirea unui număr de 10 insule artificiale, amplasarea unor zone de cuibărit pentru speciile de păsărişi decolmatarea canalului care face legătura între satul Dumbrăviţa şi lacul de acumulare de la Dumbrăviţa”, a precizat Cătălin Turbatu, expert al Institutului de Cercetări Dezvoltare pentru Protecţia Mediului Bucureşti.
A doua zonă de investiţii este zona Rotbav, unde se vor construi, de asemenea, insule artificiale şi se vor amplasa platforme de cuibărit. Pentru dezvoltarea turistică a zonei se vor amplasa şi două turnuri de observaţie.
Proiectul va însemna nu numai protejarea lacurilor, ci a întregii zone Dumbrăviţa – Rotbav: „Institutul va aduce un aport important şi o plusvaloare pentru zona  aceasta, atât pentru autorităţile locale, cât şi pentru comunitatea locală prin faptul că va implementa şi principiile noi care vin de la Comisia Europeană – taxonometria – care vor ajuta dezvoltarea sustenabilă a zonei adiacente unde facem noi aceste lucrări”, a explicat Deak Gyorgy, director general al Institutului de Cercetări Dezvoltare pentru Protecţia Mediului Bucureşti.
Există câteva specii de păsări care vor beneficia de investiţiile aflate în derulare. „În primul rând, specii de pescăruşi, chirele, chira de baltă, mai ales, care, sperăm, ca, după construirea insulelor şi funcţionalizarea platformelor plutitoare, să înceapă, poate chiar de anul următor, cuibăritul. Sunt multe alte păsări: egretele, specii de raţe, păsări de ţărm care vor folosi aceste zone pentru odihnă, hrănire sau chiar cuibărit”, a arătat conferenţiar universitar Dan Ionescu, profesor la Facultatea de Silvicultură şi exploatări forestiere, Universitatea Transilvania. Proiectul este unic cel puţin în centrul României, dar profesorul Dan Ionescu spune că există unul similar doar în Delta Dunării. El poate fi replicat, deoarece este un model pentru orice arie umedă din România.