După 500 de ani, Primăria Braşov a răspuns „Scrisorii lui Neacşu”

Primarii din Braşov şi Câmpulung Muscel, Allen Coliban şi Elena Lasconi, au marcat miercuri, la Braşov împlinirea a 500 de ani de la primul document cunoscut, scris în limba română, „Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung” către Judele Braşovului, Hans Benkner, document care datează din 29-30 iunie 1521. De altfel, la Braşov, primarul din Câmpulung Muscel a venit cu o nouă „scrisoare”, de data aceasta adresată actualului primar. În schimb, ea a primit de la Allen Coliban o scrisoare, despre care, primarul Braşovului a spus că poate fi considerat un răspuns la Scrisoarea lui Neaşu. „Am pregătit şi un răspuns, care are şi număr de înregistrare, care este pecetea vremii. În mesajul, simbolic, pe care l-am transmis cu acest prilej am făcut referire la cum ar vedea Neacşu astăzi în limba română şi România”, a declarat primarul. El a citit şi din scrisoarea pe care i-a oferit-o Elenei Lasconi: „Nu avem cunoştinţă de răspunsul dat acum jumătate de mileniu de judele Braşovului, Hans Benkner, scrisorii lui Necşu, din Câmpulung. Pe semne că s-a rătăcit prin negura vremii”.
Totodată, primarul Braşovului a anunţat că va face demersuri astfel încât scrisoarea originală, aflată la Arhivele Naţionale – Filiala Braşov, să fie expusă într-un muzeu braşovean.

Elena Lasconi: „Nu aş vrea să ajung într-o zi să visez în altă limbă”
La rândul ei, Elena Lasconi a declarat că „am vrut să marcăm acest eveniment în primul rând pentru a transmite românilor mesajul că doar prin unitate, solidaritate şi iubire putem construi. Din păcate, nu am simţit de foarte multe ori că suntem uniţi. Suntem o societate dezbinată, pentru că nimeni nu şi-a dorit să fim uniţi, nimeni nu şi-a propus asta, pentru că o societate unită poate să însemne şi un pericol pentru vechea clasă politică, în mod special. Şi, atunci, cred că e foarte important să nu uităm asta, pentru că nu ne mai permitem să pierdem românii, avem deja o altă Românie dincolo de graniţele ţării şi cred că e foarte important să păstrăm ce avem şi anume această comoară în limba română. Să ne bucurăm că suntem astăzi aici, că putem să comunicăm în limba română, că putem să iubim în limba română, că putem să visăm în limba română. Ştiţi că am întrebat foarte mulţi prieteni, care sunt plecaţi de câţiva ani în străinătate, în ce limbă visezi? Şi cineva mi-a spus că deja a început să viseze în engleză. Şi mă doare sufletul, nu aş vrea să ajung într-o zi să visez în altă limbă”, a declarat Elena Lasconi, primarul municipiului Câmpulung.
Totodată, ea a declarat că a discutat cu primarul Braşovului şi despre colaborarea dintre cele două oraşe. Printre altele, ea a declarat că ar dori să preia din modelele de bună practică ale Braşovului în ceea ce priveşte turismul.
Prezent la conferinţa de presă, viceprimarul din Câmpulung Mulscel, Nicolae Zaharia, istoric de profesie, a menţionat că „elementul profund latin al limbii folosite de Neacşu ne oferă suficientă claritate asupra textului. Conform lingviştilor, fondul latin reprezintă 92,31% din text, iar din cele 112 unităţi ale acestuia, 67 de cuvinte de origine latină pot fi regăsite în alte 7 limbi neolatine”.
Tot ieri, cei doi primari au mers la Arhivele Naţionale din Braşov, unde au văzut scrisoarea originală.
De asemenea, pentru a marca acest moment important în istoria limbii şi a poporului român, dar şi a legăturii dintre cele două municipii, elevii de la mai multe şcoli din cele două localităţi şi-au scris câte o scrisoare, cele mai bune 16 lucrări, 8 din fiecare localitate, au fost premiate în cadrul unui eveniment dedicat acestei aniversări, desfăşurat la Câmpulung, în 29 iunie.