Duminică,votăm! 525.415 de braşoveni aşteptaţi, din nou, la urne

Braşovenii sunt aşteptaţi la urne să îşi aleagă preşedintele în 4 mai, la primul tur al alegerilor prezidenţiale 2025, după ce scutinul din toamna anului trecut a fost anulat. Conform datelor Autorităţii Electorale Permanente, în judeţul Braşov sunt înscrişi pe listele electorale permanente 525.415 de alegători. Cei mai mulţi dintre ei, respectiv 240.889, sunt în municipiul Braşov. La nivel naţional, pe listele electorale sunt înscrişi 18.018.970 de alegători.
Pentru alegerile prezidenţiale şi parlamentare, la nivelul judeţului au fost amenajate 468 de secţii de votare, cele mai multe dintre ele, 188 la număr, fiind în municipiul reşedinţă de judeţ.

Cei care se află în localitatea de domiciliu pot vota doar la secţia la care sunt arondaţi
La alegerile prezidenţiale de duminică pot vota cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua votului inclusiv. Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal puşi sub interdicţie şi nici persoanele condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.
Votarea la alegerile prezidenţiale, turul 1, se desfăşoară duminică, 4 mai  şi în 18 mai (al doilea tur de scrutin), între orele 7.00 – 21.00. Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot până cel mult la ora 23.59.
În cazul în care o persoană se află în unitatea administrativ-teritorială unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul ori reşedinţa.
Dacă alegătorul se află în altă localitate decât cea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia.
De asemenea, persoanele care fac parte din birourile electorale ale secţiilor de votare, pot vota în acestea.

Urnă mobilă pentru persoanele nedeplasabile
Persoanele nedeplasabile, cele care sunt internate în spitale sau care sunt private de libertate, pot solicita urna mobilă. Cererea de vot prin intermediul urnei speciale se depune la secţia de votare la care este arondată adresa imobilului unde se solicită deplasarea echipei formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral al secţiei de votare, în preziua votării, între orele 18.00-20.00.
Cererile de vot prin intermediul urnei speciale, precum şi copiile actelor din care rezultă boala, starea de sănătate ori de invaliditate pot fi depuse la biroul electoral judeţean sau la biroul electoral al sectorului municipiului Bucureşti.

Cum votăm?
Alegătorii votează cu un act de identitate valabil în ziua votării, emis de statul român, respectiv cartea de identitate (inclusiv electronică sau provizorie), buletinul de identitate, paşaportul, carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).
Aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani, în momentul în care alegătorul intră în secţia de votare, el trebuie să meargă în primul rând la „omul cu tableta”, care îi scanează actul de identitate. Apoi, alegătorul ia buletinul de vot şi ştampila, semnează pe lista electorală şi merge în cabina de vot pentru a-şi exprima opţiunea, după care introduce buletinul de vot în urmă, după ce îl îndoaie astfel încât se nu se vadă ce candidat a votat.
Este considerat valabil, buletinul de vot în care se vede clar care a fost opţiunea alegătorului (ştampila este aplicată într-o căşuţă). În schimb, sunt anulate buletinele de vot în care ştampila nu a fost aplicată sau apare în mai multe patrulatere.  

Din nou „răul cel mai mic”?
Potrivit legislaţiei, dacă în primul tur, unul dintre cei 11 competitori obţine 50% plus unu din voturile valabil exprimate, va deveni preşedinte al României. Totuşi, şansele ca unul dintre candidaţi să devină preşedinte sunt aproape nule, având în vedere că în sondaje niciunul dintre ei nu se detaşează.
Din cercetările sociologice nu este foarte clar ce candidaţi se vor confrunta în turul al doilea, programat pentru data de 18 mai, principalii favoriţi fiind George Simion (AUR), Nicuşor Dan (independent), Crin Antonescu (Alianţa PNL – PSD- UDMR - minorităţi). De altfel, în ultima perioadă, bătălia s-a dat între cei patru, iar perioada preelectorală şi campania electorală a fost mai degrabă dominată de acuze, decât de prezentarea unor programe de ţară. Practic, niciunul dintre cei patru nu a rămar cu o „imagine imaculată” după acest „război total”. Elena Lasconi este renegată de propriul partid şi nu mai este susţinută oficial de USR. Nicuşor Dan a fost acuzat cu nu poate justifica sume considerabile cheltuite în campania electorală. Victor Ponta este acuzat că a inundat Lunca Dunării, George Simion a rămas cu eticheta de om al Rusiei şi a fost acuzat că a „injectat” 1,5 milioane de dolari în SUA, pentru a-şi promova imaginea.
În aceste condiţii, românii care vor merge la urne se vor se vor gândi că, din nou, vor avea de ales între răul cel mai mic.

ORDINEA CANDIDAŢILOR PE BULETINUL DE VOT PENTRU ALEGERILE PREZIDENŢIALE 2025, PRIMUL TUR:
1. GEORGE-NICOLAE SIMION – Alianţa pentru Unirea Românilor;
2. GEORGE-CRIN-LAURENŢIU ANTONESCU - Alianţa Electorală România Înainte;
3. ELENA-VALERICA LASCONI – Uniunea Salvaţi România;
4. CRISTIAN-VASILE TERHEŞ – Partidul Naţional Conservator Român;
5. MARCELA-LAVINIA ŞANDRU – Partidul Umanist Social Liberal;
6. VICTOR-VIOREL PONTA – candidat independent;
7. SEBASTIAN-CONSTANTIN POPESCU – Partidul Noua Românie;
8. SILVIU PREDOIU – Partidul Liga Acţiunii Naţionale;
9. JOHN-ION BANU-MUSCEL – candidat independent;
10. PETRU-DANIEL FUNERIU – candidat independent;
11. NICUŞOR-DANIEL DAN – candidat independent.

HAZ DE NECAZ. Cele mai amuzante meme-uri devenite virale pe reţelele sociale, după dezbaterea prezidenţială de luni seară, din Sala Unirii de la Cotroceni.