Duminică, braşovenii sunt aşteptaţi la primul vot. Alegeri cu câştigător ca şi anunţat: Ciolacu – preşedinte şi Geoană, singurul care poate să-l bată în turul 2

Braşovenii sunt aşteptaţi la urne să îşi aleagă preşedintele în 24 noiembrie, la primul tur al alegerilor prezidenţiale 2024. Conform datelor Autorităţii Electorale Permanente, în judeţul Braşov sunt înscrişi pe liste 523.256 de alegători. Cei mai mulţi dintre ei, respectiv 240.280 sunt în municipiul Braşov.
Pentru alegerile prezidenţiale şi parlamentare, la nivelul judeţului au fost amenajate 467 de secţii de votare, cele mai multe dintre ele, 188 la număr, fiind în municipiul reşedinţă de judeţ.
Potrivit legislaţiei, dacă în primul tur, unul dintre cei 14 competitori obţine 50% plus unu din voturile valabil exprimate, va deveni preşedinte al României până 2029. Însă posibilitatea ca acest lucru să se întâmple este aproape nulă, după cum o arată numeroasele sondaje de opinie realizate în ultima perioadă, potrivit căărora vom avea un tur 2 al prezidenţialelor, pe 8 decembrie. Toate sondajele au un numitor comun: în turul doi va intra Marcel Ciolacu (PSD). În ceea ce priveşte al doilea candidat care ar urma să ajungă în turul al doilea, estimările sunt diferite, cotaţi cu şanse să se califice „în finală” fiind (în ordine aleatorie): Nicolae Ciucă (PNL), Mircea Geoană (independent), Elena Lasconi (USR) sau George Simion (AUR).  
Sondajele au mers şi cu un pas mai departe: „agregarea” pentru turul 2, analiza „pe cupluri”. Astfel, ultimul sondaj Inscop arată că Geoană e singurul care l-ar învinge în pe Ciolacu în turul 2. Acesta este dat ca fiind singurul candidat care ar câştiga în faţa oricărui contracandidat, fie ca se numeşte Marcel Ciolacu, George Simion, Elena Lasconi sau Nicolae Ciucă.

Repetarea scenariului Iliescu – Vadim
Încă din vară, când au fost vehiculate primele nume pentru alegerile prezidenţiale s-a conturat şi un scenariu pentru turul al doilea: repetarea episodului din anul 2000, când Ion Iliescu a obţinut funcţia supremă în stat după ce s-a confruntat în cel de-al doilea tur cu naţionalistul Cornel Vadim-Tudor. De data aceasta, rolul lui Vadim ar urma să fie luat de George Simion, perceput ca fiind cel mai uşor de învins candidat. De altfel, acuzaţiile privind pregătirea acestui scenariu au apărut în 5 octombrie, când a fost respinsă candidatura Dianei Şoşoacă (SOS) de către Curtea Constituţională a României, decizie care, conform teoriei exprimate în spaţiul public, a fost „impusă de PSD”. La momentul respectiv, numeroşi experţi politici au spus că Şoşoacă şi Simion împart acelaşi bazin electoral, iar prin eliminarea candidatei SOS voturile se transferă către Simion, care are şanse considerabile să ajungă într-o finală cu Marcel Ciolacu. Altfel, spus, exact ca în anul 2000, singura diferenţă fiind numele „actorilor”.  

Încercare tardivă de constituire a polului de dreapta
Partidele din dreapta eşicherului politic a încercat să contracareze acest scenariu şi să propulseze în finală un candidat de dreapta. Subiectul a fost închis pe 18 noiembrie, după ce Ludovic Orban a anunţat că se retrage… degeaba. După cum ne-a confirmat reprezentantul directorul AEP Braşov, Claudiu Petra, oricine s-ar retrage, rămâne pe buletinele de vot.
Pe de altă parte, retragerea lui Orban s-a dorit a fi un prim pas în coalizarea dreptei, pe ultima sută de metri, varianta USR fiind ca Nicolae Ciucă să urmeze gestul lui Orban şi să îi îndemne pe liberali să o voteze pe Lasconi, însă această variantă nu a fost susţinută cu fermitate nici măcar de USR-işti.

4 exit-poll-uri vor anunţa estimări la ora 21.00
Având în vedere că lupta e atât de strânsă, orice scenariu rămâne deschis, iar decizia cetăţenilor va fi aflată duminică. Biroul Electoral Central a acreditat patru institute de sondare a opiniei publice că realizeze sondaje la ieşirea de la urne. Mai exact, operatori în secţiile de votare vor avea Centrul de Sociologie Urbană şi Regională – CURS, Grupul de Studii Socio-Comportamentale AVANGARDE, The Center for International Research and Analyses (CIRA) şi ARA Public Opinion SRL. Primele estimări vor fi anunţate duminică, 24 noiembrie, imediat după închiderea urnelor, la ora 21.00.

Reguli pentru alegători, în ziua votului. Cei care se află în localitatea de domiciliu pot vota doar la secţia la care sunt arondaţi
La alegerile prezidenţiale de duminică pot vota cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua votului inclusiv. Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal puşi sub interdicţie şi nici persoanele condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale. Votarea la alegerile prezidenţiale, turul 1, se desfăşoară duminică, 24 noiembrie şi în 8 decembrie (al doilea tur de scrutin), între orele 7.00 – 21.00. Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot până cel mult la ora 23.59.
În cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul ori reşedinţa.
Dacă alegătorul se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia.
De asemenea, persoanele care fac parte din birourile electorale ale secţiilor de votare, pot vota în acestea.

Urnă mobilă pentru persoanele nedeplasabile
Persoanele nedeplasabile, cele care sunt internate în spitale sau care sunt private de libertate, pot solicita urna mobilă. Cererea de vot prin intermediul urnei speciale se depune la secţia de votare la care este arondată adresa imobilului unde se solicită deplasarea echipei formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral al secţiei de votare, în preziua votării, între orele 18.00-20.00.
Cererile de vot prin intermediul urnei speciale, precum şi copiile actelor din care rezultă boala, starea de sănătate ori de invaliditate pot fi depuse la biroul electoral judeţean sau la biroul electoral al sectorului municipiului Bucureşti, cel mai târziu vineri, 22 noiembrie 2024, ora 12.00, fizic sau prin mijloace electronice. În eventualitatea organizării unui al doilea tur de scrutin, cererile de vot prin intermediul urnei speciale se pot depune la biroul electoral judeţean sau la biroul electoral al sectorului municipiului Bucureşti cel mai târziu vineri, 6 decembrie 2024, ora 12.00.

Cu ce acte de identitate se votează
Alegătorii votează cu un act de identitate valabil în ziua votării, emis de statul român, respectiv cartea de identitate (inclusiv electronică sau provizorie), buletinul de identitate, paşaportul, carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare). De altfel, pentru sa facilita accesul la vot, cel puţin în municipiul Braşov, Serviciul Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor Braşov va avea program de funcţionare prelungit, inclusiv în zilele sâmbătă şi duminică.

Cum votăm?
Aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani, în momentul în care alegătorul intră în secţia de votare, el trebuie să meargă în primul rând la „omul cu tableta”, care îi scanează actul de identitate. Apoi, alegătorul ia buletinul de vot şi ştampila, semnează pe lista electorală şi merge în cabina de vot pentru a-şi exprima opţiunea, după care introduce buletinul de vot în urmă, după ce îl îndoaie astfel încât se nu se vadă ce candidat a votat.
Este considerat valabil, buletinul de vot în care se vede clar care a fost opţiunea alegătorului (ştampila este aplicată într-o căşuţă). În schimb, sunt anulate buletinele de vot în care ştampila nu a fost aplicată sau apare în mai multe patrulatere.  

LISTA CANDIDAŢILOR LA ALEGERILE PREZIDENţIALE (ORDINEA PE BULETINUL DE VOT):
1. Elena-Valerica Lasconi (USR)
2. George-Nicolae Simion (AUR)
3. Ion-Marcel Ciolacu (PSD)
4. Nicolae-Ionel Ciucă (PNL)
5. Kelemen Hunor (UDMR)
6. Mircea-Dan Geoană (independent)
7. Ana Birchall (independentă)
8. Alexandra-Beatrice Bertalan Păcuraru (Alternativa pentru Demnitate Naţională)
9. Sebastian-Constantin Popescu (Partidul Noua Românie)
10. Ludovic Orban (Forţa Dreptei)
11. Călin Georgescu (independent)
12. Cristian Diaconescu (independent)
13. Cristian-Vasile Terheş (Partidul Naţional Conservator Român)
14. Silviu Predoiu (Partidul Liga Acţiunii Naţionale)