Drumul spre alegerile anticipate a fost deschis

Foto: Cei trei „noi” premieri ce vor fi prupoşi astăzi lui Iohannis

Guvernul condus de Ludovic Orban a fost demis miercuri prin moţiunea de cenzură votată de către parlamentarii PSD, UDMR şi cei din Pro România - 261 de voturi favorabile. Prin această mişcare, opoziţia a reuşit să blocheze modificarea legislaţiei electorale pentru ca primarii să fie aleşi în două tururi, dar au deschis în acelaşi timp drumul pentru declanşarea alegerilor anticipate.
Guvernul Orban va rămâne interimar din acest moment şi nu va putea să emită ordonanţe de urgenţă sau să iniţieze proiecte de lege până la votarea unui nou Guvern în Parlamentul României.
Preşedintele Klauss Iohannis a anunţat deja, ieri seară, programul consultărilor cu partidelor pentru numirea unui nou premier.
PNL îl va propune ca premier tot pe Ludovic Orban. Parlamentarii PNL nu vor vota însă pentru învestitura următoarelor două guverne, astfel încât să fie declanşate alegerile anticipate, a declarat ieri seară premierul Ludovic Orban, subliniind că jumătate dintre cei care „se bucurau” miercuri de demiterea cabinetului de miniştri nu vor mai face parte din viitorul Parlament.

PSD merge cu Pricopie şi invocă noua majoritate. Atac şi la CCR
Pe de altă parte, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu a anunţat, după discuţia cu liderul Pro România, Victor Ponta, că va merge la Cotroceni cu o propunere unică, în persoana lui Remus Pricopie.
„Înainte de a depune moţiunea atât UDMR, cât şi PSD am anunţat că avem o înţelegere politică punctuală pe această moţiune. Eu sunt ferm convins că preşedintele Klaus Iohannis va respecta Constituţia. În cazul în care va exista altă majoritate sunt ferm convins că preşdintele va face desemnarea din respectiva majoritatate”, a precizat liderul PSD. Liderul social-democrat a precizat că va demonstra că aceasta majoritate există, prezentând o listă cu cel puţin 233 de parlamentari.
Totodată, PSD nu doreşte alegeri generale anticipate şi va „întreba” CCR dacă este constituţional ca preşedintele Klaus Iohannis să-l re-nominalizeze pe Ludovic Orban pentru postul de premier, a mai afirmat Ciolacu, precizând totodată că, în mod „categoric”, social-democraţii nu vor vota pentru reinstalarea aceluiaşi premier.
UDMR nu va desemna candidat propriu la funcţia de premier, iar alianţa USR-PLUS este pregătită să participe, „cu miniştri, la o guvernare al cărei prim obiectiv să fie adoptarea unei ordonanţe de urgenţă care să instituie revenirea la alegerile de primari în două tururi”, a afirmat Dan Barna, care spune că formaţiunile au şi o propunere de premier „în persoana lui Dacian Cioloş”.

Anticipate sau Orban II
Preşedintele ar putea pune Parlamentul să aleagă între anticipate şi reinstalarea guvernului demis. „Soluţia corectă, anticipatele!”, a fost însă prima reacţie după căderea Guvernului Orban a lui Klaus Iohannis.
Astfel, poate începe jocul preşedintelui pentru forţarea alegerilor anticipate.
„După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură", se arată în Constituţia României.
Practic, din momentul în care Klaus Iohannis va anunţa numele propunerii de premier pe care o trimite în Parlament începe şi calendarul pentru declanşarea anticipatelor.
De altfel, atât PNL cât şi USR au anunţat că nu vor vota un nou guvern pentru a se asigura că vor fi respinse două propuneri astfel încăt Parlamentul să fie dizolvat şi să se ajungă la alegeri anticipate.
Klaus Iohannis a anunţat deja că va merge din nou în Parlament cu Ludovic Orban drept propunere, ceea ce face aproape imposibil ca PSD, UDMR sau Pro România care a votat pentru trecerea moţiunii să voteze acum pentru Orban doar ca să evite alegerile anticipate.
Astfel, în acest scenariu, în doar două luni de zile preşedintele Klaus Iohannis va putea să dizolve Parlamentul şi să dea startul campaniei electorale pentru ca alegerile parlamentare anticipate să se desfăşoare în acelaşi timp cu cele locale.