Dramele fetelor care înlocuiesc păpuşa de jucărie cu una vie

Copilele se grăbesc să devină mame şi se expun unor riscuri, spune ele, doar din dorinţa de a scăpa de acasă. Ajung, astfel, să înlocuiască păpuşa de jucărie cu una reală.
Provin, de obicei, din mediile defavorizate, iar fetele nu sunt pregătite nici fizic, nici psihic pentru acest pas.

Statistici îngrijorătoare la Maternitatea Braşov
Anul trecut, la Spitalul Clinic de Obstetrica Ginecologie „Dr. I. A. Sbarcea” din Braşov s-au înregistrat 4.245 de naşteri. Din acest total, 8,8%, adică 374 dintre mămici sunt minore, trei dintre acestea având numai 13 ani!
Tot statistic analizând această situaţie incredibilă în rândul minorelor, 172 dintre acestea provin din mediul rural. Peste 300 sunt din Braşov, circa 50 din judeţul Covasna, iar restul din alte zone.
Managerul Spitalului Clinic de Obstetrica Ginecologie „Dr. I. A. Sbarcea”, dr. Mircea Preda, ne spune că există foarte multe riscuri asumate de aceste copile, mai ales că majoritatea lor ajung pentru prima oara în faşa unui medic specialist. Vârsta biologică fragedă şi structura osoasă incomplet dezvoltată sunt asociate cu traumatizarea coloanei vertebrale şi ruptura oaselor pelvice la naştere, dar şi hemoragie postnatală, care poate duce chiar la deces. De asemenea, mamele precoce riscă să nască prematur sau să aducă pe lume un bebeluş cu o greutate cu mult sub cea normală.

Fetele suferă afectiv şi caută atenţie în braţele unui bărbat
Dezvoltarea afectiva anormala şi stigmatizarea sunt riscuri adesea trecute cu vederea când vine vorba despre mama minoră. După nastere, mama-copil va fi traumatizată şi etichetată, iar acest lucru îşi va pune amprenta asupra vieţii de adult.
Psihologul braşovean Camelia Bolocan a explicat care sunt implicaţiile pentru tinerele mămici: „Naşterea unui copil de către o tânără-copilă aduce mari schimbări şi tulbură viaţa acesteia, cât şi a celor apropiaţi sub diferite aspecte: suferinţă provocată de stresul emoţional, psihologic, marginalizare socială. În urma acestor evenimente traumatice anumite reţele neuronale sunt modelate pentru a face faţă situaţiei stresante. Astfel că prea-tânăra mamă renunţă brusc la copilărie şi se vede nevoită (sau nu) să găsească soluţii pentru a întreţine un copil, fie apelând la familia de origine, fie formând uneori forţat o familie cu tatăl copilului. Adesea mamele minore nu îşi doresc să devină mame, astfel că nu reuşesc să se descurce, abandonează, lăsând urme în dezvoltarea noului născut, precum şi un puternic sentiment de culpabilitate şi eşec. Fetele care au devenit mame, adesea provin din familii dezorganizate, sau din familii normale, însă care au fost neglijate afectiv, comunicativ, de familie, acestea căutând atenţie şi afecţiune în braţele unui baiat/bărbat. Pe fondul acestor evenimente, întâlnim astăzi frecvent: tulburări de ataşament, o stimă de sine scăzută, frică, abandon, sentimente de inferioritate, teamă de respingere, furie către sine, dificultăţi emoţionale, depresie”.
Specialistul braşovean recomandă ca experienţele acestor tinere să fie modelate cu ajutorul unui psihoterapeut pentru a reorganiza mijloacele de acţiune neuronală şi de a prelua un model de viaţă ordonat atât pentru tânăra mamă, cât şi pentru copil.

Riscul pentru fete? Frigiditate, depresie, anxietate, chiar cancer
Din punct de vedere fiziologic, deşi corpul unei adolescente poate să susţină o sarcină, totuşi, din punct de vedere psiho-emoţional, tânăra se află într-un stadiu de dezvoltare în curs de maturizare, ceea ce înseamnă că nu mai este nici copil, dar nici adult.
„De aceea, sintagma «un copil creşte un alt copil» este reprezentativă pentru a evidenţia impactul pe care îl are o sarcină la vârste fragede. Pe termen scurt adolescenta nu îşi mai urmează cursul firesc de dezvoltare psiho-emoţională, ea fiind nevoită să îşi asume un rol nou, acela de părinte pentru care nu putem susţine faptul că este pregătită din punct de vedere psihologic. În cele mai multe astfel de situaţii apare stigmatizarea, maturizarea precoce, autoblamarea, scăderea stimei de sine şi a încrederii în forţele proprii, până la pierderea identităţii de sine. Pe termen mediu şi lung, în situaţia în care tânăra nu primeşte suportul familiei, ori al partenerului, şi acolo unde apare separarea de copil, pot surveni la tinere diverse blocaje emoţionale şi boli somatice precum frigiditate, depresie, anxietate, chiar cancer. De aceea prevenţia prin educaţie sexuală în familie şi apoi la şcoală este necesară spre a preîntâmpina sarcinile nedorite care apar la tinerele adolescente”, a declarat Dana Roxana Belean, psihoterapeut şi psiholog clinician. (newsbv.ro)