Dracula Park, ultima filă

Dan Matei Agathon, fost ministru al Turismului, a murit joi, 20 iulie, la vârsta de 73 de ani. Anunţul a fost făcut de Alin Burcea, prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România (ANAT).
„Astăzi s-a stins din viaţă fostul Ministru Dan Matei Agathon, pe care îl consider Unicul Ministru din ultimii 33 de ani! Am avut onoarea să lucrez 2 ani cu el şi pot să vă spun că a fost un om într- adevăr pasionat de această Mare Industrie a României! Odihneşte- te în pace, Prietene…”, este mesajul postat de preşedintele ANAT, pe Facebook.
Potrivit presei centrale, decesul lui Dan Matei Aghaton a fost cauzat de complicaţii provocate de diabet. În ultimele luni starea sa de sănătate s-a înrăutăţit, iar organismul său nu a mai răspuns la tratamentul împotriva bolii.
Membru fondator al FSN, Dan Matei Agathon a ajuns director în Guvernul României imediat după 1989, iar din 1992 a fost ministru al Turismului, deţinând acest post şi în perioada 2000-2004. A fost deputat în perioada 1992 şi 2004. Şi-a legat numele de controversatul şi eşuatul proiect Dracula Park, pe care l-a iniţiat alături de Adrian Năstase.
Proiect prezentat cu mare fast la marile târguri internaţionale de turism de la Berlin şi Viena, Dracula Park (după modelul Disneyland) ar fi trebuit să atragă, anual, peste un milion de turişti şi să aducă încasări de peste 27 de milioane de dolari. Parcul de distracţii nu a fost construit nici până astăzi din cauza scandalurilor politice şi a intereselor imobiliare ce au dus la schimbarea repetată a amplasamentului, de la Sighişoara, la Snagov, şi de la Braşov spre... nicăieri.
Prezentat ca apreciat peste hotare, proiectul Dracula Park a fost însă criticat în ţară, de preoţi şi de academicieni. Aceştia erau intrigaţi de faptul că imaginea voievodului Vlad Ţepeş, considerat apărătorul creştinătăţii, era asociată cu cea a unui personaj demonic. Proiectul mai prevedea şi construcţia unui institut internaţional unde urmau să fie organizate congrese cu teme inspirate din vampirologie. „Noi ţinem foarte mult la istoria noastră. În schimb, lăsăm să ne scape o industrie cum este industria Dracula, să aducă un profit de 3 miliarde de dolari în lume”, spunea Dan Matei Agathon.
Cel mai mare tun s-a dat la Sighişoara, locaţie aleasă pentru că, în anul 1431, aici s-a născut Vlad Ţepeş. În 2001, societatea care se ocupa de acest proiect (Fondul pentru Dezvoltare Turistica Sighisoara SA - FDTS) a lansat pe piaţa internă o emisiune de acţiuni în valoare de peste 5 milioane de dolari, pentru strângerea fondurilor necesare constructiei parcului. Practic, oricine putea cumpăra acţiuni la această societate şi 15.000 de români chiar au fost convinşi să facă acest pas, virând în conturile societăţii cca 34 miliarde de lei vechi. Lucrările de construcţie erau programate să dureze 24 de luni, doar că ele n-au fost niciodată demarate. Proiectul Dracula Park la Sighişoara a murit în faza de… proiect.
După ce a fost cheltuit un milion de dolari cu primul proiect, în anul 2004, Guvernul Năstase a comandat un al doilea, care urma să stabilească viitorul amplasament al parcului de distracţii. Cercetarea a fost realizată de consultaţii britanici ai companiei Pricewaterhouse Coopers. Ei au propus construcţia parcului la Snagov (legenda spune că la mănăstirea Snagov a fost îngropat capul lui Vlad Ţepeş). „Cum am pronunţat cuvântul Snagov, preţurile terenurilor din zona Snagov s-au ridicat la 600 de dolari metrul, de la 6!”, spunea Dan Matei Agahton.  
Apoi s-a comandat un nou studiu de fezabilitate prin care s-a urmărit să se mute Dracula Park în judeţul Braşov (lângă Bran, zis castelul lui Dracula). Însă şi această iniţiativă a fost abandonată.
FDTS şi-a schimat între timp denumirea în Dracula Park SA, care a fost… lăsată de izbelişte. Acţionarii nu şi-au recuperat banii, firma a înregistrat o pierdere de 234.000 de lei, conform ultimului bilanţ contabil din anul 2013. În final, a fost doar o afacere de tip SAFI şi FNI, cu mii de păgubiţi.