Dr. Irinel Popescu, scenarii sumbre despre „misterioasa hepatită”

Primul caz de hepatită cu origini necunoscute a fost depistat şi în România, la o fetiţă de cinci ani. Este un caz „probabil", a precizat ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.
Întrebat ce evoluţie fulminantă poate să aibă această formă de boală, dr. Irinel Popescu, director al centrului de chirurgie generală şi transplant hepatic din cadrul Institutului Clinic Fundeni, a precizat: „Nu este singurul tip de viroză cu care ne întâlnim sau la care s-a descoperit o astfel de evoluţie. Suntem destul de familiarizaţi cu ceea ce noi numim hepatita B fulminantă. O bună parte din aceste boli fulminante ajung la transplant hepatic. Formele iniţiale pot să ajungă la gastroenterologie, iar în cazul în care se agravează ajung în terapie intensivă. Colegii noştri activează imediat protocoalele de tratament a unei insuficiente hepatice acute, pentru că asta produce hepatita B fulminantă. Dacă insuficienţa hepatică acută evoluează, conform unor criterii de gravitate, atunci se stabileşte indicaţia de transplant. Totul este să existe la timp un ficat.  În cazul copiilor, programul de transplant se face cu ficat de la tată sau de la mama. La copilul mic un fragment de ficat este suficient, iar această operaţie se practică de obicei cu succes. Cea mai mare îngrijorare asta ar fi că s-ar putea ajunge la o epidemie, ceea ce nu se întâmplă la adulţi. Din punctul nostru de vedere, noi suntem pregătiţi cu protocolul terapeutic al insuficienţei hepatice. Dacă lucrurile se agravează, avem opţiunea transplantului. Asta este tot ce putem face în momentul de faţă", a spus dr. Irinel Popescu.
Biroul Regional OMS pentru Europa a raportat până la data pe 21 aprilie 169 de cazuri de hepatită severă de cauză necunoscută (nu au fost detectate virusurile hepatitice cunoscute până în prezent), înregistrate la copii cu vârste între 1 lună şi 16 ani. Aceste cazuri au prezentat insuficientă hepatică, adesea severă, niveluri ridicate ale enzimelor care indică citoliză hepatică şi icter. La 74 de cazuri (nu la cel din România) a fost detectată prezenţa adenovirusului F41.