Dr. Georgiana Pop: „Longevitatea nu este o întâmplare”

Longevitatea nu este determinată doar de accesul la medici şi la bani. Rutinele sănătoase şi echilibrul emoţional pot părea concepte abstracte, însă se regăsesc frecvent în stilul de viaţă al oamenilor longevivi şi sănătoşi. Experienţa din cabinet arată că oamenii care au învăţat să fie disciplinaţi ajung să aibă o calitate mai bună a vieţii, explică medicul geriatru Georgiana Pop. Iar asta se observă în special la românii care revin în ţară după ce au trăit vreme îndelungată în alte state europene. 
„Am văzut aceste diferenţe în cabinet. Mulţi dintre cei care au trăit în străinătate şi s-au reîntors acasă şi-au făcut o rutină corectă: au un regim de viaţă echilibrat, o alimentaţie sănătoasă, fac exerciţii, şi nu mă refer doar la mersul pe jos. Am pacienţi care au trăit în Norvegia, Italia sau Anglia, spre exemplu, care îşi păstrează acea rigoare întâlnită acolo. Vor să trăiască mai mult şi aplică ce au învăţat în ţara în care au emigrat“, declară medicul geriatru Georgiana Pop. 

Exemple demne de urmat
În experienţa medicului, pacienţii preocupaţi de sănătatea lor tind să evite folosirea alcoolului pentru a face faţă grijilor zilnice şi sunt mai degrabă adepţii moderaţiei.
„Noi, românii, păstrăm încă anumite obiceiuri vechi şi folosim adesea alcoolul ca pe un mijloc de a ne induce o stare de bine sau de fericire, ceea ce este greşit. Este şi o problemă de educaţie pentru sănătate, care, din păcate, nu ne ajută să ajungem la vârste înaintate într-o stare bună. Există însă şi exemple demne de urmat: oameni care au acces la informaţii, sunt educaţi, îşi doresc să trăiască mai mult pentru copiii şi nepoţii lor şi fac efortul de a fi deschişi şi disciplinaţi. Aleg, în cele din urmă, să pună sănătatea pe primul loc“, punctează dr. Georgiana Pop. 
Prin urmare, continuă medicul gerontolog, a trăi sănătos presupune o schimbare de mentalitate, dificil de făcut atunci când educaţia pentru sănătate este insuficientă, o problemă pe care medicul o observă frecvent şi în România. Medicul a remarcat că persoanele educate care îi trec pragul cabinetului au un interes mai mare pentru un trai mai bun. 

„Tinereţea nu înseamnă să pierzi nopţile“
Însă, explică dr. Pop, un pacient educat nu este neapărat o persoană cu studii superioare, ci o persoană care caută şi deţine informaţiile necesare. 
„Este important să fim educaţi într-un spirit corect, care pune sănătatea pe primul loc. Asta înseamnă să înţelegem rolul somnului, al alimentaţiei şi al mişcării şi să evităm excesele. Tinereţea nu înseamnă să pierdem nopţile. Somnul este una dintre perioadele esenţiale pentru procesele de refacere ale organismului. Dacă pierdem acele ore de somn, cumva ne scurtăm şi viaţa. Educaţia face diferenţa între noi şi ceilalţi europeni. Nu este vorba neapărat despre bani, deşi evident că venitul contează, ci şi despre felul în care suntem formaţi şi despre obiceiurile pe care ni le construim“, completează medicul geriatru.

Longevitatea nu este aleatorie
Obiceiuri frecvent întâlnite la pacienţii români – nopţile pierdute, mesele haotice sau consumul excesiv de alcool, mai răspândit în anumite zone ale ţării – lasă, în timp, urme asupra organismului. În schimb, rutina zilnică, bazată pe principii sănătoase, influenţează în bine starea de sănătate, chiar şi la vârste înaintate.
„Am un pacient care are 90 de ani, cu aparat cardiostimulator. Dimineaţa se trezeşte la 7.00 şi are în fiecare zi un program bine stabilit. În plus, vine periodic la consultaţii. Se culcă la aceeaşi oră, se trezeşte la aceeaşi oră, mănâncă la aceleaşi ore şi îşi face plimbarea zilnică şi citeşte. Nu prezintă demenţă şi nu vede bătrâneţea ca o boală, ci ca pe o etapă firească a îmbătrânirii. Aşa ar trebui să fie”, continuă dr. Pop.
Un astfel de exemplu, arată geriatra, demonstrează că longevitatea nu este aleatorie şi nu este determinată exclusiv de materialul genetic, chiar dacă genetica are un rol important. Obiceiurile repetate zilnic, ani la rând, pot contribui semnificativ la o viaţă mai lungă şi mai sănătoasă. Medicul consideră că ritmul alert în care trăiesc mulţi români afectează sănătatea pe termen lung.
„Nu haosul ne defineşte. Dacă am avea un program bine stabilit şi mese regulate, organismul s-ar regla mult mai bine. Procesele hormonale şi enzimatice sunt strâns legate şi de stilul de viaţă. Un program dezorganizat poate afecta metabolismul, somnul şi reglarea hormonală şi, în timp, poate contribui la apariţia unor boli cronice”, explică medicul Georgiana Pop. 

Prima dată la medic, la 65 de ani
În prezent, patologia cardiovasculară este cea mai frecventă în rândul pacienţilor care îi trec pragul cabinetului medicului geriatru. Și nu este vorba doar despre boli ale inimii, ci despre afecţiuni ale întregului sistem cardiovascular: are pacienţi de peste 60 de ani cu ateroscleroză, boli arteriale periferice, accidente vasculare cerebrale sau complicaţii generate de circulaţia deficitară.
Dr. Georgiana Pop recomandă ca, măcar după vârsta de 40 de ani, controalele la medicul de familie să devină regulate. Însă, nu de puţine ori, medicul geriatru spune că a avut pacienţi care au ajuns pentru prima dată la un consult medical după vârsta de 65 de ani. 
„La 65 de ani făceau pentru prima dată un EKG, li se lua tensiunea, discutau cu un medic. Atunci când vezi că sunt oameni care nu au văzut medic atâta vreme, nu poţi să nu te întrebi cum este posibil aşa ceva. Ne lipseşte educaţia, din păcate. Educaţia pentru sănătate ar trebui să înceapă în primul rând în medicina de familie. Longevitatea nu este o întâmplare şi nici rezultatul exclusiv al progresului medical. Ea este construită prin educaţie, disciplină şi responsabilitate faţă de propria sănătate”, conchide medicul gerontolog.