Două comisii, aceeași cauză

De-acum înainte, bolnavii brașoveni vor face slalom între instituțiile abilitate să dea curs nemulțumirilor legate de actul medical. Din dorința ministrului, la nivelul fiecărui județ au luat naștere comisii de monitorizare și competență profesională pentru cazurile de malpraxis. De acest lucru se ocupă însă și Colegiul Medicilor, iar acum nimeni nu știe clar la care din cele două comisii ar trebui să se adreseze mai întâi pacienții cu reclamații. La Brașov, noua comisie ministerială s-a constituit joi, fiind condusă de Crina Filoti, director adjunct al Autorității de Sănătate Publică (ASP) Brașov. Comisia este alcătuită din 13 membri, reprezentând Autoritatea de Sănătate Publică, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate, Colegiul județean al medicilor, Colegiul județean al medicilor dentiști, Colegiul județean al farmaciștilor, Ordinul județean al asistenților și moașelor din România, un expert medico-legal. Potrivit purtătorului de cuvânt al ASP, dr. Mădălina Siminea, „comisia a fost înființată în conformitate cu Ordinul Ministrului Sănătății Publice nr. 1343 din 06.11.2006. Comisia va soluționa toate plângerile legate de calitatea actului medical, venind în ajutorul celor care reclamă cazuri de malpraxis”. Potrivit prevederilor art. 668 din Legea nr. 95/2006, în urma sesizării acestei comisii de către persoana păgubită printr-un act de malpraxis, ori de către moștenitorii acesteia, în caz de deces, se desemnează, prin tragere la sorți, din lista județeană a experților medicali, un expert ori un grup de experți, în funcție de complexitatea cazului, însărcinat cu efectuarea unui raport asupra cazului. Experții au obligația întocmirii și înaintării către comisie a acestui raport în termen de 30 de zile, comisia urmând să adopte o decizie asupra cazului în maximum 3 luni de la data sesizării. Decizia prin care comisia stabilește dacă în cauză a fost sau nu o situație de malpraxis se comunică tuturor persoanelor implicate în termen de 5 zile calendaristice. Persoanele nemulțumite de decizia comisiei pot face contestație în termen de 15 zile de la data comunicării deciziei. „Această comisie nu este necesară” Înființarea comisiei de malpraxis a stârnit nedumerire chiar printre reprezentanții sănătății brașovene, în condițiile în care ordinul nu delimitează foarte clar aria de competență a noii comisii. „Eu cred că această comisie nu era necesară, mai ales că în comisia respectivă sunt și membrii ai Colegiului medicilor. Când dai un ordin, acesta trebuie să aibă norme de aplicare și criterii de aplicare bine stabilite. Nu știu de ce s-a ajuns la înființarea acestei comisii. Poate e vorba de rivalitatea dintre Minister și Colegiul Medicilor”, susține dr. Constantin Cârstea, vicepreședintele Colegiului Medicilor. Când poate fi personalul medical acuzat de malpraxis? Potrivit prevederilor Legii nr. 95/2006, personalul medical răspunde civil pentru prejudiciile produse din eroare, care includ și neglijența, imprudența sau cunoștințe medicale insuficiente în exercitarea profesiunii, prin acte individuale în cadrul procedurilor de prevenție, diagnostic sau tratament. De asemenea, răspunderea civilă este atrasă și pentru prejudiciile ce decurg din nerespectarea reglementărilor legale privind confidențialitatea, consimțământul informal și obligativitatea acordării asistenței medicale, ori în cazurile în care personalul medical își depășește limitele competenței, cu excepția cazurilor de urgență în care nu este disponibil personal, medical cu competența necesară. Legea nr. 95/2006 reglementează în art. 643 limitarea răspunderii civile, în sensul că toate persoanele implicate în actul medical defectuos vor răspunde proporțional cu gradul de vinovăție al fiecăreia. Aliniatul 2 al acestui text de lege consacră cauzele care înlătură răspunderea civilă pentru malpraxis, respectiv faptul că personalul medical nu este răspunzător pentru prejudiciile produse în exercitarea profesiunii în situația în care acestea se datorează condițiilor de lucru, dotării insuficiente cu echipament, infecțiilor nosocomiale, efectelor adverse, complicațiilor și riscurilor în general acceptate ale metodelor de investigație și tratament, viciilor ascunse ale materialelor sanitare și în cazul în care acționează cu bună-credință în situații de urgență, cu respectarea competenței acordate. Și unitățile sanitare trebuie să răspundă Alături de personalul medical angajat, răspund și unitățile sanitare, în calitate de furnizori de servicii medicale, pentru prejudiciile produse pacienților ca urmare a serviciilor prestate, generate de viciile ascunse ale echipamentelor medicale, ale substanțelor medicamentoase și ale materialelor sanitare ori generate de furnizarea necorespunzătoare a utilităților. Având în vedere faptul că eroarea medicală poate produce consecințe grave pentru integritatea fizică și morală a pacientului, legea reformei în sănătate prevede obligativitatea încheierii de către personalul medical care acordă asistență medicală a unei asigurări de malpraxis.