Două brânzeturi din Braşov au intrat în „biblioteca mondială”. Sunt produse de o fermă cu 60 de capre din Hărman

Patru brânzeturi româneşti au fost incluse în Cheese Library, biblioteca virtuală utilizată de cursanţii şi absolvenţii Academy of Cheese, una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale dedicate educaţiei în domeniul brânzeturilor. Anunţul a fost făcut de specialistul în comunicare şi gastronomie Raluca Dumitrana, care a precizat că în această bibliotecă sunt documentate şi verificate de experţi peste 450 de brânzeturi din întreaga lume, potrivit G4Food. Pentru producătorii români, includerea în această bază de date reprezintă o formă importantă de recunoaştere şi expunere internaţională.
România este reprezentată prin brânza de burduf, Brânza de Horezu şi două produse realizate la Ferma Hărman din judeţul Braşov: Cabretto şi Capriciu.
În spatele acestei reuşite se află şi munca Andreei Popa, singurul partener de training acreditat Academy of Cheese din România şi specialistul care a documentat şi propus mai multe brânzeturi româneşti pentru includerea în bibliotecă.

Cum ajunge o brânză în Cheese Library
Procesul este unul mult mai complex decât ar putea părea la prima vedere. „Procesul este destul de laborios, pentru că trebuie făcută o fişă de producţie unde se descrie în amănunt metoda de producţie, astfel încât brânza să poată fi încadrată în clasa corectă. Este analizată senzorial, apoi este propusă împreună cu fişa tehnică şi cu povestea brânzei. Ulterior este discutată”, explică Andreea Popa.
Biblioteca este structurată pe mai multe niveluri, în funcţie de gradul de pregătire al celor care o utilizează. Există însă şi o categorie specială, intitulată „Featured”, destinată brânzeturilor reprezentative din diferite ţări.
Potrivit Andreei Popa, Cheese Library este consultată de specialişti, studenţi şi profesionişti din industria lactatelor din întreaga lume. „Este o metodă de expunere a brânzeturilor româneşti pe care am considerat-o foarte bună”, spune aceasta. Cu toate acestea, reprezentarea României rămâne redusă.

Brânzeturile, produse într-o fermă mică din Braşov
Pentru Anca Moga, fondatoarea Fermei Hărman, includerea brânzeturilor Cabretto şi Capriciu în Cheese Library a fost o surpriză. „E măgulitor pentru noi. Este un lucru foarte bun pentru că sunt producători mici şi medii care fac brânzeturi de calitate şi nu sunt cunoscuţi. Pentru mine, care am o gospodărie de 60 de capre, este ca şi cum cei mici pot visa măreţ. Dar trebuie să găsească şi persoanele potrivite în drumul lor”, spune producătoarea.
Ferma Hărman nu este o exploataţie industrială. Este o afacere de familie care a ales să meargă pe un segment de nişă: brânzeturile cu pastă moale. În urmă cu 3-4 ani a vrut să schimbe ceva.  „Voiam să ies din şablonul de caş şi telemea pe care le face toată lumea. Aveam un număr limitat de animale şi trebuia să valorific cât mai bine laptele pe care îl aveam. M-am regăsit în zona aceasta a brânzeturilor cu pastă moale. Le-am studiat în ultimii ani, cu eşecuri şi reuşite, şi am ajuns aici”, a povesteştit pentru G4Food Anca Moga.

Secretul gustului autentic
Întrebată ce crede că i-a convins pe specialiştii internaţionali, producătoarea vorbeşte despre simplitate şi respect pentru materia primă. „Probabil gustul şi faptul că noi nu facem deloc ultraprocesare. Lucrăm cu lapte integral, nu scoatem deloc grăsimea. Lucrăm cu lapte proaspăt sau uşor termizat la 60 de grade. Cred că la ultraprocesare se pierde din gust şi din autenticitatea produsului”, afirmă ea.
În opinia sa, această recunoaştere poate deschide noi oportunităţi pentru producătorii artizanali din România, însă succesul depinde şi de dezvoltarea unei culturi a consumului de brânzeturi „Nu există încă o educaţie, un cult al consumului de brânzeturi. Acum timid începe şi cred că trebuie exploatat”, spune Anca Moga.