Doliu în întreaga lume. Papa Francisc a murit la vârsta de 88 de ani, la o zi după Paști

Papa Francisc, primul lider latino-american al Bisericii Romano-Catolice, a murit, a anunțat Vaticanul luni, 21 aprilie, într-o declarație video, transmit agențiile internaționale de presă.
„Dragi frați și surori, cu profundă tristețe trebuie să anunț decesul Sfântului Părinte Francisc”, a anunțat cardinalul Kevin Farrell pe canalul de televiziune al Vaticanului. „La ora 7:35 în această dimineață, episcopul Romei, Francisc, s-a întors la casa Tatălui”.
Ultima apariție în public a papei Francisc a fost duminică, în ziua de Paști, în scaun cu rotile, după lunga perioadă de boală prin care a trecut, cu o dublă pneumonie. „Dragi frați și surori, Paști fericit!”, a spus, cu vocea încă slabă, papa Francisc la începutul ceremoniei - transmisă în direct de TVR, după care l-a invitat pe maestrul de ceremonii mons. Diego Ravelli să citească mesajul pascal.
Din papamobil, Suveranul Pontif a oferit apoi o binecuvântare zecilor de mii de credincioși din Piața Sfântul Petru de la Vatican.

Credința că s-a dus direct în Rai

Faptul că a murit în ziua de Paște nu are o semnificație anume în ritul creștin, dar există o credință populară potrivit căreia oamenii care mor în Săptămâna Luminată ajung direct în Rai.
„Nu e ceva de credință, este o credință populară și sigur că este și un semn: pe cine îl iubește Domnul îl încearcă, dar îl și răsplătește. Și Papa Francisc a fost încercat din multe puncte de vedere, dar iată că a fost și răsplătit, putem afirma, chemându-l Domnul acasă tocmai în această zi de sărbătoare”, a explicat preotul catolic Ieronim Iacob.

Va fi înmormântat sâmbătă, la Roma

Papa Francisc va fi înmormântat sâmbătă, ora 11.00 (ora României) în Basilica Santa Maria Maggiore, din Roma, iar mulți președinți ai lumii și-au anunțat deja prezența. Este pentru prima dată în ultimul secol când un Suveran Pontif este înhumat în afara Vaticanului. Decizia a fost luată de însuşi Papa Bergoglio în urmă cu mai bine de un an, motivul fiind devotamentul său imens pentru Fecioara Maria şi ataşamentul special pentru această biserică din Capitala Italiei.

„Transferul trupului Sfântului Părinte în Bazilica Vaticanului pentru omagierea tuturor credincioșilor va avea loc miercuri dimineață, 23 aprilie 2025”, a anunțat Vaticanul.

Pentru înmormântare Suveranului Pontih, tot la decizia Papei Francisc, Vaticanul renunţă la o practică veche de secole, care presupune înmormântarea defunctului papă în trei sicrie introduse unul în altul şi realizate din lemn de chiparos, plumb şi stejar. În schimb, Papa Francisc va fi înmormântat într-un singur sicriu din lemn, căptuşit cu zinc. De asemenea, trupul neînsufleţit al papei nu va fi expus pe o platformă ridicată sau pe un catafalc instalat în Bazilica Sfântul Petru pentru a fi văzut de vizitatorii din Roma, aşa cum a fost cazul cu papii precedenţi. Vizitatorii vor putea în continuare să îi aducă un ultim omagiu, însă trupul papei Francisc va rămâne în interiorul sicriului deschis. De altfel, el însuși a mărturisit că vrea să fie îngropat „cu demnitate ca orice creştin”.

O întâlnire tensionată

Tot în ziua de Paști, Papa s-a întâlnit pentru scurt timp cu vicepreședintele american JD Vance. Cortegiul de mașini al lui Vance a intrat în Vatican printr-o poartă laterală și a parcat lângă reședința Papei Francisc, în timp ce slujba de Paște era celebrată în Piața Sfântul Petru, arată publicația New York Post.
Vaticanul a precizat că JD Vance și Papa Francisc s-au întâlnit pentru câteva minute la Domus Santa Marta „pentru a face schimb de felicitări de Paște". Însă, potrivit sursei citate, Vance și Papa s-au certat serios în privința migrației și a planurilor administrației Trump de a deporta migranți în masă.
Papa Francisc a făcut din grija pentru migranți un semn distinctiv al papalității sale.
Vance, care s-a convertit la catolicism în 2019, s-a întâlnit sâmbătă și cu secretarul de stat și ministrul de externe al Vaticanului.

Prins între două lumi
Decesul papei Francisc pune capăt unei domnii adesea turbulente, marcată de diviziuni și tensiuni, în timp ce încerca să revizuiască instituția. El avea 88 de ani și suferise de diverse afecțiuni în cei 12 ani de papalitate.
Jorge Mario Bergoglio a fost ales papă pe 13 martie 2013, surprinzând mulți observatori ai Bisericii care îl văzuseră pe clericul argentinian, cunoscut pentru grija sa față de cei săraci, ca pe un outsider, scrie Reuters. El a căutat să proiecteze simplitatea în marele rol și nu a intrat niciodată în posesia apartamentelor papale ornamentate din Palatul Apostolic folosite de predecesorii săi, spunând că preferă să trăiască într-un cadru comunitar pentru „sănătatea sa psihologică”.
El a moștenit o Biserică atacată de un scandal privind abuzurile sexuale asupra copiilor și sfâșiată de lupte interne în birocrația de la Vatican, și a fost ales cu un mandat clar de a restabili ordinea. Însă, pe măsură ce papalitatea sa avansa, s-a confruntat cu critici acerbe din partea conservatorilor, care l-au acuzat de distrugerea unor tradiții prețioase. De asemenea, și-a atras furia progresiștilor, care au considerat că ar fi trebuit să facă mult mai mult pentru a remodela Biserica veche de 2.000 de ani.
În timp ce se lupta cu disensiunile interne, Francisc a devenit un superstar mondial, atrăgând mulțimi uriașe în numeroasele sale călătorii în străinătate, promovând neobosit dialogul interconfesional și pacea, luând partea celor marginalizați, precum migranții.

Cine a fost Papa Francisc. Printre deciziile lui majore: le-a permis preoţilor să ofere binecuvântări cuplurilor de acelaşi sex, a numit pentru prima dată femei în funcţii de conducere la Vatican
Papa Francisc, pe numele de mirean Jorge Mario Bergoglio, s-a născut în Argentina şi este primul papă originar de pe continentul american. Ales pontif la vârsta de 76 de ani, a acţionat rapid în ideea schimbării. Timp de peste 12 ani, a reorganizat birocraţia de la Vatican, a scris patru importante documente didactice, a realizat 47 de călătorii în străinătate în peste 65 de ţări şi a canonizat peste 900 de sfinţi.
Per ansamblu, Francisc este recunoscut pentru încercările sale de a aduce sobra Biserică Catolică în realitatea lumii moderne.
Printre deciziile lui majore, el le-a permis preoţilor să ofere binecuvântări cuplurilor de acelaşi sex în funcţie de fiecare caz în parte şi a numit pentru prima dată femei în funcţii de conducere la Vatican.
A organizat totodată cinci importante sinoade la Vatican ale episcopilor catolici din întreaga lume pentru a discuta subiecte precum hirotonirea femeilor şi schimbarea învăţăturilor Bisericii pe teme sexuale.
David Gibson, un cadru universitar din Statele Unite care i-a urmărit cu atenţie pontificatul, a spus că Francisc „a ajuns să fie papa indispensabil” pentru mulţi catolici. „Francisc a resetat aşteptările pentru ceea ce trebuie să fie un papă: un pastor care îi primeşte pe toţi şi nu judecă pe nimeni care este de bună credinţă”, a spus Gibson, directorul Centrului pentru religie şi cultură de la Universitatea Fordham.
Cu toate acestea, agenda papei i-a supărat pe unii catolici, printre care şi câţiva înalţi cardinali. Aceştia l-au acuzat de diluarea învăţăturilor Bisericii pe teme precum căsătoria între persoanele de acelaşi sex, divorţ şi recăsătorie şi că s-a concentrat excesiv asupra unor subiecte politice cum ar fi schimbările climatice. Unii supravieţuitori ai abuzurilor sexuale săvârşite de clerici au spus că ar fi trebuit să întreprindă mai multe acţiuni pentru protejarea copiilor în Biserică. Deşi papa Francisc a creat prima comisie papală referitoare la acest subiect, grupurile de supravieţuitori au pus sub semnul întrebării eficacitatea acesteia şi i-au solicitat papei să creeze politici de toleranţă zero.

Doi bărbați îmbrăcați în alb
Fapt unic în epoca modernă, la Vatican au existat doi bărbați îmbrăcați în alb în cea mai mare parte a domniei lui Francisc, predecesorul său Benedict alegând să continue să trăiască în Sfântul Scaun după ce demisia sa șocantă din 2013 a deschis calea pentru un nou pontif. Benedict, un erou al cauzei conservatoare, a murit în decembrie 2022, lăsându-l în cele din urmă pe Francisc singur pe scena papală.
Francisc a numit aproape 80% dintre cardinalii electori care îl vor alege corect pe următorul papă, ceea ce sporește posibilitatea ca succesorul său să continue politicile sale progresiste, în ciuda respingerii puternice din partea tradiționaliștilor.

ROMÂNIA, PRIMA ȚARĂ ORTODOXĂ VIZITATĂ DE PAPĂ

Acum șase ani, Papa Francisc a fost într-o vizită de trei zile în România (31 mai – 2 iunie 2019). S-a întâlnit la București cu președintele de atunci Klaus Iohannis și cu premierul Viorica Dăncilă, după care suveranul Pontif a mers și la Blaj, Șumuleu Ciuc și Iași, unde a fost întâmpinat de sute de mii de credincioși creștini.
Ulterior, în fața a zeci de mii de credincioşi veniţi în Piaţa San Pietro de la Vatican, Papa Francisc a declarat: „Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru această călătorie apostolică și Îi cerem, prin mijlocirea Fecioarei Maria, să binecuvânteze România și Biserica din această ţară”.
A fost prima ţară ortodoxă pe care Suveranul Pontif a vizitat-o în pontificatul său şi a doua a unui papă în România, după vizita istorică din mai 1999 a Papei Ioan Paul al II-lea la Bucureşti. Atunci a fost pentru prima dată de la Marea Schismă din 1054 când un papă a venit într-o ţară preponderent ortodoxă.