Doina Ruşti a adus la Braşov „Mâţa Vinerii”

Doina Ruşti a fost, marţi seara, invitata celor de la Facultatea de Litere Braşov, în cadrul Serilor Facultăţii ea lansând cel mai recent volum al său - „Mâţa Vinerii”. O alegere nu tocmai întâmplătoare. „«Mâţa Vinerii» este un roman care începe la Braşov. O adolescentă în anul de graţie 1798 reuşeşte să fugă din Braşov, să prindă Braşoveanca, care era pe atunci singurul mijloc de transport spre Bucureşti, şi în fine, să ajungă în Bucureşti, care era pe atunci oraşul tuturor făgăduinţelor”, a explicat Doina Ruşti.
De ce „Mâţa Vinerii” şi care sunt aventurile personajului rămâne pentru fiecare cititor să afle pagină după pagină până spre final, când povestea îşi dezvăluie oarecum misterele. Pentru imaginea Braşovului din urmă cu două secole, scriitoarea spune că s-a inspirat din... listele de cumpărături ale celor din Capitală pentru furnizorii din Braşov. „Toţi bucureştenii îşi cumpărau de la Braşov diverse lucruri exotice, de aici cumpărau, de pildă, ananas. Un boier Brăiloiu chiar îi scrie furnizorului din Braşov să îi trimită o trăsură din Viena neapărat cu brâu verde, olecuţă purtată, dacă se poate, adică la mâna a doua, cum am zice astăzi”, a detaliat scriitoarea.
„Mâţa Vinerii”, criticii îl văd ca pe un roman pe care nu îl veţi lăsa curând din mâini şi care vă va captiva. „Un roman original, mai ales pentru literatura română, pentru că amestecă ficţiunea cu documentarea istorică”, după cum a explicat conf.univ.dr. Adrian Lăcătuş, decan Facultatea de Litere Braşov.  „Cred că va fi plăcut de mulţi cititori, de multe vârste, dacă apucă să îi prindă gustul şi parfumul, pentru că nu are ambiţii ezoterice neapărat, dar are un parfum de mistere, care încântă cititorii de azi şi pe cei formaţi la şcoala lui Harry Potter, să zic, dar într-un mediu mai levantin, mai apropiat de Balcanii noştri”, a adăugat decanul Facultăţii de Litere.
Noul roman se situează după „Manuscrisul fanariot”, care a deschis seria ficţiunii istorice, dar ne prezintă o altă faţetă a naratorului „înnăscut, şi nu făcut”. „Finalul – ultimele 30 de pagini, arată o tehnică narativă cu totul deosebită şi foarte bine strunită. Nu în ultimul rând, e un roman de atmosferă, un roman istoric şi un roman de limbaj, care poate părea arhaic şi desuet, însă se integrează foarte bine în curgerea frazei. O revelaţie”, a precizat lect.univ.dr. Virgil Borcan, Facultatea de Litere Braşov.
Tot marţi, dar la prânz, scriitoarea Doina Ruşti a avut o întâlnire cu elevii Colegiului Naţional „Andrei Şaguna”, despre care a mărturisit că a fost plăcut impresionată.
Tradusă în numeroase limbi, invitată la târguri şi evenimente internaţionale, Doina Ruşti s-a impus în special prin romanele cu tematică diversă şi construcţie solidă. Trăieşte în Bucureşti, este profesor universitar şi scenarist.