„Doar printr-o minune ar putea creşte pensiile”

După majorările din 2024, pensiile nu au mai fost indexate nici la 1 ianuarie 2025, nici la 1 ianuarie 2026, deşi legea prevedea actualizarea lor anuală în funcţie de inflaţie. Acum, autorităţile iau în calcul amânarea indexării şi pentru anul viitor, ceea ce va afecta milioane de pensionari, având în vedere că mai mult de jumătate (aproape 2,9 milioane de pensionari, din cei 4,57 existenţi) au pensii sub 2.500 de lei, ceea ce îi face extrem de vulnerabili în faţa scumpirilor.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru (foto), a declarat recent că o eventuală creştere a pensiilor depinde strict de spaţiul fiscal disponibil. „Discuţiile trebuie avute în funcţie de spaţiul fiscal pe care îl avem. Dacă s-ar ajunge, în vreun moment, să existe probleme cu privire la indexarea pensiilor sau la modul în care finanţele publice vor arăta, vor fi direct generate de cei care au declanşat moţiunea de cenzură. Există resurse pentru plata salariilor şi pentru plata pensiilor. Nu există niciun fel de risc”, a afirmat acesta. Cu alte cuvinte, plata pensiilor este asigurată, dar creşterea lor rămâne incertă.

Pensionarii au pierdut deja echivalentul unei pensii lunare pe an
Analistul Adrian Negrescu a explicat că pensionarii au pierdut deja echivalentul unei pensii lunare pe an, prin neindexarea pensiilor din ultimii doi ani: „Nu mă aştept să crească pensiile nici în 2027 ca urmare a indexării cu rata inflaţiei, pentru că Guvernul trebuie să reducă deficitul cu 5% prin măsurile pe care le ia în 2026 şi 2027. Doar printr-o minune, în care vom avea creştere economică de 1% şi vor scădea simultan deficitul am putea vedea o indexare a pensiilor. Altfel, fără creştere economică, România ar trebui să se împrumute pentru a creşte pensiile, lucru care este imposibil de făcut în condiţiile în care trebuie să reducem datoria publică”.
La rândul său, Roxana Bucur, expert consultant financiar, avizat ASF, spune că, din păcate, pensionarii nu au ce face decât să stea „la mâna” reformelor:  „Semnalul de alarmă a ceea ce se întâmplă acum trebuie tras pentru noi, cei care suntem activi. Din păcate, pensionarii nu au ce face decât să stea «la mâna» reformelor, însă cei tineri au posibilitatea să facă ceva încă de pe acum, urgent: să economisească şi să îşi investească economiile pentru a avea o pensie decentă, o pensionare, chiar şi anticipată. Să nu uităm că sistemul de pensii naţional este creat de Otto von Bismarck în anul 1889 pentru vârsta de pensionare de 70 de ani, iar pensia trebuia să susţină maximum 5 ani pensionarii, iar cu o asemenea vârstă înaintată se ajungea, de fapt, ca foarte puţini să beneficieze. Acum, natalitatea este în scădere, exodul în creştere, speranţa de viaţă în creştere şi toţi aceşti factori determină totuşi ca pensia actuală să fie mare faţă de ceea ce noi, viitorii pensionari, vom primi. Din păcate, actualii pensionari nu au ce să facă, însă noi, da”.

Pensiile, neschimbate de doi ani 
În lipsa indexării, efectele se văd deja în viaţa de zi cu zi. Veniturile au rămas la nivelul de acum doi ani, în timp ce costurile cu utilităţile, alimentele şi medicamentele au crescut semnificativ.
Situaţiile concrete ilustrează presiunea tot mai mare asupra bugetelor personale. O pensionară de 67 de ani spune că trăieşte cu 2.200 de lei pe lună, din care plăteşte medicamentele, facturile şi strânge bani pentru lemnele de care are nevoie iarna. „Am o pensie de 2.200 de lei, după ultima recalculare. Doar medicamentele mă costă aproape 200 de lei în fiecare lună. Pentru lumină dau lunar câte 300 de lei, mai plătesc şi apa încă 200 de lei, lemnele mă costă vreo 3.000 de lei în fiecare iarnă, aşa că trebuie să strâng banii încă din vară. Socotiţi şi dvs dacă mi-ajung banii. E tare greu, dacă nu m-ar mai ajuta fiul meu cu alimente şi n-aş mai pune câte ceva în grădină nu m-aş descurca deloc”, a declarat aceasta.
O altă pensionară care locuieşte la bloc a declarat că, după recalcularea după noua lege a pensiilor abia a ajuns la 2.500 de lei. „Medicamentele mă costă 190 de lei în fiecare lună, la curent plătesc 330 de lei, iar întreţinerea ajunge la 600 – 700 de lei iarna, cu toate că am debranşat trei calorifere din casă. S-au scumpit toate, şi medicamentele şi mâncarea. De-abia mă descurc cu banii. Sunt nevoită să mai muncesc pe ici pe colo ca să pot să le plătesc pe toate”, a spus pensionara în vârstă de 65 de ani. Ea a adăugat că, deşi îi plăcea tare mult să călătorească, acum nu se mai pune problema. „Nu-mi permit nici măcar biletele cu reducere prin casa de pensii, că ar trebui să dau 2.000 de lei deodată şi nu am cum să economisesc”, a spus ea.

Ar fi trebuit să crească cu 17%  
În mod normal, pensiile ar fi trebuit să crească cu peste 10% în 2025 şi cu aproximativ 7% în 2026, ceea ce ar fi compensat parţial inflaţia. Neaplicarea acestor indexări înseamnă, în practică, o pierdere de venit pentru pensionari, chiar dacă suma primită lunar nu s-a redus nominal. 
Economiştii subliniază că aceasta este una dintre cele mai rapide căi prin care o categorie socială ajunge sărăcită: nu prin tăieri directe, ci prin erodarea treptată a puterii de cumpărare. În aceste condiţii, perspectiva unui al treilea an fără indexare ridică semne serioase de întrebare. Pentru milioane de pensionari, problema nu mai este doar lipsa confortului, ci acoperirea strictului necesar. Fără o ajustare a pensiilor în raport cu inflaţia, tot mai mulţi vârstnici riscă să ajungă în situaţia de a nu-şi mai putea plăti facturile sau medicamentele, ceea ce transformă o problemă economică într-una socială majoră. 
Potrivit datelor oficiale ale CNPP, în România există 2.877.578 de pensionari cu pensii sub 2.500 de lei, vârstnicii fiind categoria cea mai afectată de scumpiri.