Doar Braşovul şi alte şase judeţe sunt acoperite de asigurări împotriva dezastrelor într-un raport de peste 20%

România este o ţară cu riscuri catastrofice mari, însă mai puţin de 20% din locuinţele românilor sunt asigurate împotriva dezastrelor naturale, arată o analiză prezentată joi de Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare (UNSAR).
Ţara noastră se află pe locul 87 din 171 în topul ţărilor cu cele mai mari riscuri de dezastre naturale, potrivit celui mai recent studiu al World Risk Report, citat în analiza UNSAR. „România a fost zguduită în ultimii 200 de ani de numeroase cutremure de magnitudine mai mare sau mai mică, însă cele mai puternice au fost, de departe, cutremurul din anul 1802 care a avut o magnitudine de 7,9 pe scara Richter şi, mai recent, în secolul XX, seismele din anii 1940 şi 1977 cu magnitudini de 7,7, respectiv 7,4 pe scara Richter. România este una din ţările cu cel mai mare risc seismic din Europa, având un risc major între 6-7 grade pe scara Richter. Zona seismică Vrancea este cea mai importantă prin energia cutremurelor produse, extinderea ariei lor şi caracterul persistent şi concentrat al epicentrelor, această zonă fiind responsabilă de peste 90% din totalul seismelor produse în ţara noastră”, arată UNSAR.
„75% din populaţia României şi 45% din reţelele vitale sunt expuse riscului unui cutremur, iar probabilitatea unui cutremur major în 30-40 de ani este o realitate statistică", mai arată studiul citat. Pe de altă parte, în contextul în care ţara noastra este expusă unor catastrofe naturale precum cutremurul, inundaţiile şi alunecările de teren, gradul de cuprindere în asigurare printr-o poliţă obligatorie este scăzut, deşi asigurarea PAD este obligatorie. „Aceasta a înregistrat în ultimele luni un trend uşor descendent, ajungând la sfârşitul lunii august 2017 la un număr la 1.650.397 de poliţe, însemnând un grad de penetrare de 18,48%", conform informaţiilor comunicate de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID).
Potrivit specialiştilor, în cazul unui cutremur puternic cu originea în Vrancea, cele mai expuse oraşe ar fi cele situate pe direcţia nord-est: Focşani, Galaţi, Bacău, Vaslui şi Iasi, precum şi cele situate pe directia şi sud-vest: Buzău, Râmnicu Sărat, Ploieşti, Bucureşti, Târgoviste, Piteşti, chiar şi Giurgiu şi Alexandria. În plus, în oraşe precum Bucureşti, Galaţi, Vaslui, Brăila şi Piteşti, pagubele ar fi majorate şi din cauza numarului mare de clădiri vechi şi cu grad de uzură.
„Dacă analizam harta riscurilor seismice, observăm că gradul de cuprindere în asigurare a locuinţelor pe poliţe de asigurare obligatorie PAD se situează sub 20% (cu excepţia Bucureşti-Ilfov: 36,81% şi Prahova: 22,1%), ceea ce este cel puţin îngrijorător. De asemenea, observăm că doar în 7 judeţe (Bucureşti-Ilfov, Timiş, Sibiu, Braşov, Prahova, Covasna, Constanţa) gradul de penetrare al asigurării PAD depaseste 20%, iar în 5 judeţe acesta este se situează la polul opus, cu un grad de penetrare mai mic de 10% (Gorj, Mehedinţi, Teleorman, Vaslui, Botoşani)", au mai arătat autorii studiului.
Potrivit Legii 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, proprietarii care nu îşi asigură locuinţele printr-o poliţă obligatorie PAD nu vor beneficia, în cazul producerii unuia dintre cele trei riscuri acoperite (cutremur, inundaţie, alunecare de teren), de niciun fel de despăgubiri de la bugetul de stat sau de la bugetul local, pentru prejudiciile produse locuinţelor. Poliţa PAD acorda despăgubiri până la limita de 20.000 de euro (pentru locuinţe de tip A), respectiv 10.000 de euro (pentru locuinţe de tip B). Poliţa obligatorie PAD nu acoperă şi bunurile din locuinţă, acestea pot fi asigurate însă pe o poliţă facultativă a locuinţei.