Doar 5.000 de braşoveni mai lucrează în industria uşoară

O treime din companiile active din industria uşoară întârzie plata datoriilor pe termen scurt cu peste 360 de zile, semnalizează un studiu realizat de Creditinfo pentru certificarea Strongest în România. 28% îşi plătesc datoriile în intervale cuprinse între 3 luni şi 1 an şi doar 40% au capacitatea de a-şi plăti datoriile în 90 de zile. Doar 2 din 5 clienţi au capacitatea de a-şi plăti furnizorii la termen.
„Dacă ai clienţi sau parteneri din acest domeniu, ai şanse de peste 32% să ai întârzieri la plată de peste 360 de zile. S-ar putea să fii norocos şi acel client să nu fie unul foarte important pentru afacerea ta, dar eşti dispus să te bazezi pe noroc când vine vorba de recuperarea datoriilor şi fluxul de numerar?”, afirmă Aurimas Kacinskas, director general al Creditinfo România.

9.000 de angajaţi daţi afară într-un an
40% dintre companiile din domeniu au un risc ridicat de intrare în insolvenţă, urmând a-şi lăsa furnizorii cu contul gol. Pe lângă riscul ca o datorie să fie achitată într-un interval mai mare de 360 de zile, există şi posibilitatea ca aceasta să mai poată fi recuperată doar ca urmare a unui proces de insolvenţă.
Din totalul companiilor doar  9% se pot considera stabile şi solvabile. Aceste companii au trecut peste o analiză financiară riguroasă realizată în vederea acordării certificatului Strongest in Romania, ce presupune un comportament de plată corect. O companie eligibilă are o viteză medie de plată a datoriilor de două ori mai mică faţă de una care nu poate obţine certificarea (78 faţă de 180 zile).      
4% din persoanele angajate în mediul privat din România activează în domeniu. Chiar dacă numărul companiilor active a crescut în 2016, sectorul a pierdut 9.000 de angajaţi. Acest domeniu este foarte căutat în România din cauza forţei de muncă încă ieftine la nivelul Uniunii Europene.

Firmele au sediul la Bucureşti, dar fabricile sunt în ţară
Migrarea forţei de muncă către ţările vest europene, în căutarea de venituri mai consistente şi orice amânare a dezvoltării infrastructurii rutiere din ţară pune investitorul în faţa unei decizii: continui aici sau relochez infrastructura către o zonă mai fezabilă.
Judeţul Bihor avea cel mai mare număr de angajaţi în domeniu, 18.000 de persoane. Odată cu pierderea a 2.300 de angajaţi, acesta a fost detronat de capitală, unde însă multe companii au doar sediile sociale şi raportează angajaţii. Alt judeţ cu o reducere drastică a numărului de locuri de muncă este Covasna, peste 1.200 de angajaţi nemailucrând în anul 2016 în acest domeniu.
Cei mai mulţi angajaţi care activează în domeniul textilelor sunt cei din cadrul companiilor care au sediile în Bucureşti (un număr semnificativ de companii au sediile sociale aici, dar fabricile în alte judeţe) şi Bihor (16.000), Prahova, Timiş, Vrancea (7.500), Sibiu, Braşov, Botoşani, Olt, Dolj, Vaslui (5.000).
Profiturile generate de domeniu au scăzut în 2016 comparativ cu 2015 cu 5%, de la 811 la 785 milioane de lei. Creşterea costurilor cu forţa de muncă, dar şi a costului cu energia pot fi cauzele principale. Cele mai mari profituri sunt obţinute de companiile care activează în Bucureşti (160 de milioane de lei), urmate de cele din Bihor (80 milioane), Vrancea, Botoşani, Arad (câte 50 de milioane).