Doar 5 judeţe din ţară nu pierd populaţie: Braşov, Cluj, Iaşi, Ilfov şi Timiş

La începutul anului 2021, populaţia ţării era de aproape 9,2 milioane de locuitori. Declinul din 2020 a fost deosebit de mare, de aproape 143.000 locuitori. Raportat la numărul populaţiei rezidente a ţării, indicatorul a avut nivelul cel mai ridicat din cele 9 ţări membre ale Uniunii Europene în care populaţia a fost în declin: Bulgaria, Croaţia, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Polonia, Ungaria şi România.
Declinul s-a produs prin recrudescenţa scăderii naturale a populaţiei (120.000 locuitori), în urma ascensiunii masive a numărului de decese, şi prin migraţia externă netă negativă (23.000 locuitori). Datele Institutului Naţional de Statistică asupra mişcării naturale a populaţiei în lunile ianuarie-septembrie din acest an indică un declin natural consistent mai mare decât cel din aceeaşi perioadă a anului trecut, de respectiv 91.000 locuitori faţă de 66.000 locuitori.
Majoritatea provine din ascensiunea numărului de decese, numărul celor născuţi vii nefiind însă în regret. Dacă declinul natural din acest ultim trimestru al anului va fi la nivelul celui din anul trecut, întreaga scădere naturală a populaţiei în anul 2021 s-ar putea să atingă 140 mii locuitori. I se va adăuga contribuţia negativă a migraţiei externe din acest an, mărind dimensiunea declinului populaţiei.
Prin migraţie internă cu schimbare de domiciliu au pierdut populaţie 33 de judeţe. Cele 8 în care migraţia a fost pozitivă sunt Ilfov, Cluj, Timiş, Braşov, Iaşi, Sibiu, Arad şi Bihor. Se adaugă Municipiul Bucureşti cu migraţie netă pozitivă de 5624 persoane. Migraţia pozitivă a depăşit mărimea scăderii naturale în doar 5 judeţe şi populaţia a crescut: Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Ilfov şi Timiş. Cu alte cuvinte migraţia pozitivă nu a depăşit scăderea naturală în judeţele Arad, Sibiu şi în Capitală, numărul populaţiei rezidente fiind în declin, potrivit Hotnews.
Migraţia internă cu schimbare de domiciliu are neîndoielnic o motivare economică, mai mare sau mai mică, dar nu este singura, mai ales în cazul mişcării între localităţi din acelaşi judeţ şi chiar între judeţe vecine din aceeaşi regiune economică. Problemele familiale, căsătoria în primul rând, au rolul lor în motivarea migraţiei, după cum arătau datele pentru ani relativ recenţi. Nu este exclus ca şi probleme de educaţie a copiilor să aibă un rol, dacă ţinem cont că 26% dintre cei plecaţi au vârste de până la 20 de ani în mediul urban şi 34% în mediul rural. Doar cercetări selective socio-demografice ar putea oferi răspunsuri.