Doamna Bran şi castelul lui Dracula din Cotroceni

Desemnarea doamnei Tatiana Niculescu Bran de către preşedintele Johannis ca purtător de cuvânt şi consilier pe probleme de comunicare a luat prin surprindere pe toată lumea, dar, mai ales pe domnia sa. Surpriza a fost atât de mare încât nu s-a putut abţine să dea de veste întregii lumi, prin reţelele de socializare, această numire, fără a mai aştepta, conform protocolului, ca anunţul să fie făcut chiar de către angajator. Pentru dl Johannis n-a contat că de şase ani doamna în cauză nu s-a mai intersectat cu gazetăria, dedicându-se literaturii. 

Postările ei sincere din campania electorală pe Facebook, suportul total declarat, l-au convins că ar putea fi persoana cea mai potrivită pentru o astfel de funcţie.

N-avem nici un motiv să credem contrariul. Klaus Johannis promite să fie un preşedinte atipic. Nu un Iliescu 2 sau Băsescu 2, nici măcar un Constantinescu 2. Ci un Johannis 1. În virtutea acestei intenţii şi-a constituit echipa de consilieri din persoane mai puţin expuse – şi, deci, mai vulnerabile. Cu o singură excepţie, dar a avut tăria să reziste în faţa reproşurilor unei anumite părţi a intelighenţiei, dornice să-şi recâştige locurile şi privilegiile avute sub Băsescu.

Odată ajunsă la Cotroceni, doamna Bran a fost lovită în moalele capului de atmosfera sinistră pe care a descoperit-o în sediul puterii prezidenţiale. Lungile culoare i se păreau bântuite de fantomele foştilor preşedinţi. În chiar biroul său i s-a părut că le vede, stând la o şuetă, pe Adrian Săftoiu şi Corina Creţu, în semiîntunericul produs de perdelele grena. Ofiţerii SPP din spatele fiecărei uşi par şi ei buni doar să aducă o sticlă de apă – unicul sortiment alimentar din cuprinsul palatului în care nu poţi achiziţiona nici măcar o napolitană expirată. Mobilierul – ce să mai vorbim: greoi, nefuncţional, incomod. Şi peste tot un miros îmbâcsit, comunist (este prima dată când cineva defineşte comunismul după miros!)! Ca o Alice în Ţara Minunilor, Tatiana colindă sumbrul castel aşteptându-se ca din moment în moment să apară însuşi contele Dracula, zâmbind sardonic cu caninii săi pătaţi de sângele consilierelor...

Nici site-ul preşedinţiei nu i-a făcut doamnei Bran o impresie mai bună: un dulap prăfuit la ale cărui sertare nu umblă nimeni. Cât despre pagina de Facebook – necesită urgente reparaţii, doamna fiind deja specialistă în domeniu...

Nimeni nu spune că doamna consilieră ar fi trebuit să pice de admiraţie la vederea Cotrocenilor. Ce şi cum e acolo poate să-ţi placă sau nu. Poţi să ai propriile idei în materie de decoraţii interioare şi sortimentul de gustări. Dar astea nu sunt treaba ta. Şi, mai ales, nu este facebook-ul locul unde să-ţi plasezi frustrările, mai ales când eşti în serviciu comandat. Ca purtător de cuvânt doamna ar trebui să facă abstracţie de propriile trăiri şi să se pună în pielea şi la mintea preşedintelui când exprimă nişte opinii. Dar în nici un caz pe facebook. Asta poate să o facă atunci când va părăsi slujba asta care a dat pur şi simplu buzna peste dânsa, tulburându-i echilibrul intelectual şi metabolismul.

Aştept cu nerăbdare viitoarele prestaţii ale „omului” responsabil cu comunicarea cu presa ca să văd ce şi cât a înţeles cu adevărat domnia sa din fişa postului.