Dispensarul, cea mai aşteptată investiţie aşteptată de săcelenii din Gârcini

Constituit în anul 2017, Grupul de Acţiune Locală Gârcini a realizat o strategie de dezvoltare locală pentru Zona Urbană Marginalizată Gârcini din Săcele, iar în baza acestui document a lansat un apel de proiecte cu finanţare europeană, prin Programul Operaţional Regional (POR) şi Programul Operaţional Capitalul Uman (POCU), iar proiectele sunt acum în diferite stadii. Mai exact, conform managerului de proiect, Nicoleta Voicescu, au fost selectate spre finanţare 12 proiecte, dintre care 8 prin POR (şapte depuse de Primăria Săcele, iar unul de o entitate privată – structură de economie socială) şi 4 prin POCU (trei depuse de către instituţii publice şi unul de o organizaţie non-profit). Toate cele 12 proiecte au fost alese în urma consultărilor cu săcelenii din Gârcini, cu autorităţile locale, dar şi cu alte instituţii.
„Dintre proiectele depuse prin POR, unul este finalizat (cel depus de structura de economie socială – n.r.), 2 sunt în faza de evaluare de către Agenţia de Dezvoltare Regională Centru, iar cinci sunt în etapa de precontractare. Pentru oamenii din acest cartier al municipiului Săcele, cea mai importantă investiţie este înfiinţarea unui centru socio-medical (dispensar). Estimarea noastră este că la finalul lunii mai sau în luna iunie, Primăria Săcele va semna contractul de finanţare, apoi vor urma licitaţiile şi lucrările. Acest proiect va fi «în tandem» cu unul finanţat prin POCU, care prevede operaţionalizarea acestui centru şi furnizarea unor servicii medicale sau de recuperare locuitorilor din Zona Urbană Marginalizată Gârcini”, a explicat Nicoleta Voicescu.
Valoarea totală a proiectului ce vizează înfiinţarea centrului socio-medical este estimată la 1.187.612 lei, iar termenul de finalizare este luna decembrie a anului 2023. În ceea ce priveşte proiectul ce vizează operaţionalizarea centrului, valoarea acestuia este estimată la 1.926.144 lei.

24 de locuinţe sociale: 9,7 milioane de lei
Tot cu finanţare prin POR, printre altele, este prevăzută construirea a 24 de locuinţe sociale, pentru 96 de beneficiari, un proiect cu o valoare estimată la 9.700.395 lei. După ce spaţiile locative vor fi gata, acestea vor fi închiriate unor familii cu o situaţie economică precară, criteriile fiind stabilite prin hotărâre de Consiliu Local.
Pe lista proiectelor prin POR mai este amenajarea unui teren de sport, extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi de canalizare sau modernizarea a două corpuri de clădire ce aparţin Grădiniţei nr. 4.

Explozia preţurilor din domeniul construcţiilor ar trebui acoperită de Primărie
Cele 12 proiecte au o valoare totală estimată de 39.010.533 lei, iar suma disponibilă pentru finanţarea lor prin cele două programe este de 31.546.235 lei. Diferenţa de 7.464.298 lei este reprezentată de cheltuielile neeligibile. „Cea mai mare parte din această valoarea cheltuielilor neeligibile este aferentă proiectelor de infrastructură şi a rezultat în urma creşterii preţurilor din domeniul construcţiilor. Pentru autoritatea locală va fi o provocare să asigure această sumă”, a explicat Voicescu.

Salariaţii, greu de găsit
Tot prin POR a fost alocată o finanţare nerambursabilă pentru înfiinţarea unei întreprinderi de economie socială de inserţie, care îşi desfăşoară activitatea în domeniul construcţiilor. Prin acest proiect, cu o valoare totală de 1.199.498 lei (din care 950.000 lei a fost asistenţa nerambursabilă) au fost achiziţionate 2 utilaje folosite în construcţii şi au fost angajaţi doi salariaţi, care au fost şi calificaţi pentru ocupaţia de ifronist. Dacă în ceea ce priveşte achiziţia utilajelor nu au fost mari probleme, reprezentanţii firmei au spus că mai complicată a găsirea salariaţilor. „O problemă a fost că oamenii nu erau foarte dornici să se angajeze cu contract individual de muncă. Sunt multe persoane în acest cartier care au credite neachitate sau au girat persoane care au contractat credite pe care nu le-au plătit şi, în momentul în care se angajează cu forme legale sunt căutate de executori. În aceste condiţii, mulţi preferă să lucreze «la negru». De asemenea, unele persoane beneficiază de ajutor social şi, la fel, preferă să lucreze fără forme legale pentru a nu pierde această formă de sprijin”, a precizat reprezentantul firmei.