Dispare cardul de piaţă

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a conceput un alt proiect de „Ordonanţă de urgenţă pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol”. Singura veste bună adusă de proiectul noului act normativ este aceea că micii legumicultori nu vor mai avea nevoie de celebrul „card de piaţă“ (prevăzut de vechea ordonanţă de urgenţă, care nu va mai intra în vigoare - n.red.) pentru a-şi putea vinde produsele în pieţele publice. Conform vechiului proiect de act normativ, pentru a-şi putea vinde legumele şi fructele în piaţă, ţăranii erau obligaţi să deţină trei documente: certificatul de producător, certificatul de comercializare şi cardul de acces în piaţă. Pe lângă procedurile extrem de anevoioase pentru obţinerea acestor documente, introducerea cardului de acces în piaţă presupunea crearea unui sistem electronic destul de complex, precum şi a unei infrastructuri aferente, în toate pieţele din România. Secretarul de stat de la MADR, Daniel Botănoiu, a declarat pentru Capital că s-a renunţat la cardul de acces deoarece, potrivit unor calcule estimative făcute de specialiştii de la minister, un astfel de sistem ar fi costat cel puţin 600.000 de euro. Apoi, alte fonduri consistente ar fi fost necesare pentru operarea şi întreţinerea sistemului. Să mai notăm că, după intrarea în vigoare a noii legi, actualele certificate de producător vor mai fi valabile 45 de zile, după care vor fi anulate.

Capcană pentru plata impozitului
Potrivit noului proiectul de act normativ, vechiul „Certificat de producător“ va fi înlocuit cu „Atestatul de producător” care va cuprinde informaţii şi date privind denumirea produselor şi suprafaţa de teren exploatată, producţiile estimate a fi obţinute, producţiile estimate a fi destinate comercializării etc. Valabilitatea atestatului este de un an calendaristic de la data emiterii.  Dar, pentru a primi acest document, micii legumicultori trebuie să dobândească în prealabil o „atestare profesională”. Dar adevăratul scop al acestui proiect de act normativ constă în impozitarea veniturilor obţinute de cei care vând produse agricole la tarabă. Astfel, cel de-al doilea document pe care trebuie să-l deţină legumicultorii pentru a-şi putea vinde produsele în piaţă este Carnetul de comercializare, pe care îl vor primi de la primărie. Potrivit Art. 15, „producătorii agricoli au obligaţia să înscrie, la sfârşitul fiecărei zile, în fila din carnetul de comercializare, produsele agricole şi cantităţile aferente vândute în ziua respectivă”. Potrivit Art.10 (1), „Regimul de utilizare a filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol este următorul: a) primul exemplar se înmânează cumpărătorului; b) al doilea exemplar se păstrează de vânzător; c) al treilea exemplar se păstrează la carnet.”  Iar Art 10 (2) prevede: „Carnetele utilizate, conţinând al treilea exemplar al filelor, se depun la primăria unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale care a emis carnetul“. În fine, Art.12(1) prevede: „Unităţile administrativ teritoriale (primăriile –n.red.) au obligaţia de a comunica organelor fiscale din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, trimestrial, informaţii cu privire la beneficiarii carnetelor de comercializare emise, precum şi datele cuprinse în acestea“. E lesne de înţeles că organele fiscale vor verifica periodic dacă pentru veniturile obţinute din vânzarea produselor respective legumicultorii au plătit sau nu impozitul aferent.

1 din 5 tarabe, pentru persoanele fizice
Proiectul de act normativ prevede că în pieţe, indiferent de forma de administrare a acestora, publică sau privată, este obligatorie organizarea de spaţii de vânzare distincte, rezervate în exclusivitate producătorilor agricoli persoane fizice, deţinătoare a unui carnet de comercializare. Procentul de alocare a spaţiilor pentru persoanele fizice va fi de 20% din totalul spaţiilor de vânzare existente.