Director dat afară pentru hărțuire
Autor:
Publicat la 07 februarie 2006
Scandalul „Hărțuirea forțelor de muncă” a prins contur în luna martie a anului trecut. Silvia Lupu, una dintre subordonatele directorului adjunct de la AJOFM Brașov, a depus plângere la Sindicat, alături de alte două angajate, împotriva șefului
Scandalul „Hărțuirea forțelor de muncă” a prins contur în luna martie a anului trecut. Silvia Lupu, una dintre subordonatele directorului adjunct de la AJOFM Brașov, a depus plângere la Sindicat, alături de alte două angajate, împotriva șefului.
Lupu susține în sesizarea către reprezentanții sindicali că „teroarea” din birourile gestionate de Curelea s-a instaurat în 2001. „Acțiunea durează de aproximativ 4 ani de zile, de când Adrian Curelea s-a angajat la AJOFM. De-a lungul timpului, toate colegele mele și-au prezentat demisia sau au cerut să fie mutate în alte compartimente”, se arată în sesizarea anexată ca probă la dosarul aflat pe rol la Curtea de Apel Brașov.
A intrat în
gura lupului
Sesizarea continua cu prezentarea modului de „operare” al fostului director adjunct, ale cărui acte au fost asemănate cu cele de dictatură. Unul dintre „actele de hărțuire permanentă” era „încuierea noastră în birou, împreună cu dânsul pe motiv să nu fim deranjați”, a susținut susține Lupu în plângere, subliniind că în spatele ușilor închise se afla un anunț cu „Intrarea interzisă”. Munca cea „de taină” era una foarte meticuloasă, iar timpul – extrem de prețios. „Ne monitorizează timpul de lucru din 5 în 5 minute. Suntem obligate să completăm așa-zisele fișe de urmărire, în care se notează orice activitate care depășește 3 minute”, se mai arată în dosar. În apărarea sa, Curelea a subliniat în documente că „le-am solicitat celor trei angajate să-și facă o autoevaluare. La data de 30 martie 2005, le-am cerut să-și facă o analiză a realizărilor din luna care se încheia și să prezinte trei soluții noi și trei căi noi de optimizare a activității curente. Fapta a fost considerată deosebit de gravă de Comisia de disciplină”.
Big Brother și
sarcina … de lucru
Scandalul – ținut ascuns de ochii presei – pare să împletească sarcini asidue de muncă cu aluzii sexuale percepute drept discriminatorii. „Avem ședințe zilnice între orele 08.00 și 09.00 în care suntem obligate să ascultăm exemple din viața sa personală (a directorului Curelea - n.r.), pe un limbaj colorat și nu de puține ori vulgar. De exemplu, suntem obligate să participăm la dezbateri cu tema «Care este capul mărului?» sau «Ce este mai importantă: sarcina sau nașterea?»”. După declarațiile din dosar, șefu’ a încercat să reducă timpul pierdut al angajatelor, printr-o mai bună organizare. „Sub conceptul de «Fratele mai Mare veghează», Curelea s-a mutat în biroul nostru ca să ne supravegheze mai bine”. În atribuțiile de lucru mai intrau, conform sursei citate, auto-identificarea și identificarea pe bază de ecuson. „Ne indică în permanență să citim ce scrie pe ecusoanele noastre și ce scrie pe ecusonul dumnealui”, a adăugat Silvia Lupu, în plângerea către sindicat.
Hărțuire, dar
nu sexuală
Capetele de acuzare trimise prin intermediul Sindicatului „Carpatica” către culmile ANOFM-ului cuprindeau „intenția calificată de umilire și terorizare”, și „crearea unor situații de inferioritate pe criterii de sex”. Lupu mai arată că șeful său avea diverse crize de nervi.
Șeful și angajata au fost chemați în fața Comisiei de Disciplină, unde, conform sursei citate, multe dintre acuzațiile aduse au fost demontate. „Mă acuză de furie, ton necorespunzător. Dar chiar și Comisia a reținut că nu am folosit expresii jignitoare”, a subliniat Curelea în dosar. Chiar și acuzațiile de hărțuire cu tentă sexuală au picat după audierile de la „Disciplină”. Comisia nu a tolerat însă comportamentul directorului adjunct și nici exigența în ceea ce privește perfecționarea continuă a funcționarilor din subordine.
De la director la… reclamant în justiție
ANOFM a hotărât că Adrian Curelea este vinovat și a întocmit un Ordin de suspendare din funcție, semnat Silviu Bian. Se pare că la această destituire și-ar fi adus aportul și șeful-șefului, Doru Jebac – directorul executiv, care conform datelor înscrise la Curtea de Apel, l-a sancționat pe Curelea retroactiv, după o săptămână de la desfășurarea unui „incident tv” de care adjunctul ar fi fost responsabil. Această sancțiune era necesară, se pare, pentru a crea un antecedent de neiertat în cazul unei eventuale abateri, care de altfel a și avut loc.
Curelea a decis să-și caute dreptatea în instanță. A chemat în judecată la Tribunalul Brașov instituția pe care o conducea, iar magistrații i-au dat dreptate printr-o hotărâre definitivă dar nu și irevocabilă, fiind supusă recursului. Tribunalul a hotărât ridicarea sancțiunii de mustrare. Abținându-se de la orice fel de comentarii, juriștii AJOFM au declarat că vor face recurs. „Nu putem să comentăm nici ceea ce s-a întâmplat, și nici decizia Tribunalului în ceea ce privește sentința acordată în acest caz. Asta a fost opinia magistraților, iar noi vom face recurs. Cu atât mai mult nu putem să comentăm asupra procesului cu ANOFM”, a declarat Ecaterina Bogătean, șeful Biroului Juridic din cadrul AJOFM.
În proces cu
șeful ANOFM
Curelea a continuat lupta și a dat apoi în judecată ANOFM și pe ministrul secretar de stat Silviu Bian. Fostul funcționar cu funcție de conducere susține în actele depuse la Curtea de Apel că ANOFM a dat dovadă de vicii în procedurile de destituire, cele mai flagrante fiind nerespectarea termenelor legale. Conform sursei, raportul asupra anchetei Comisiei de disciplină a întârziat o lună de zile, iar Curelea susține că el nici măcar nu l-a primit. În dosar, fostul șef adjunct de la AJOFM explică că Ordinul 300 din 13 iunie 2005 este nul.
Vrea tot ce
a pierdut
Procesul a debutat anul trecut și încă este în desfășurare la Curtea de Apel Brașov. Următoarea înfățișare a fost programată pentru 13 februarie, data la care vor fi audiate și cele trei angajate „rebele”. Miza este mare pentru șeful Managementului Muncii de la AJOFM Brașov. Curelea a cerut anularea Ordinului 300, repunerea pe funcție, plata salariilor și daune morale considerabile.
Comentarii
nu este nici un comentariu
Adaugă un comentariu