Din „Zahăr Bod” a rămas doar eticheta

Cumpărată în 2021 de firma Best Achiziţii, Fabrica de Zahăr Bod, judeţul Braşov, este, în acest moment, în conservare, însă marca „Zahăr Bod” a fost resuscitată, după ce acest produs este realizat, din acest an, la fabrica din Luduş, judeţul Mureş (cu acelaşi proprietar, cumpărată în februarie 2023, după ce francezii de la Tereos  au decis să o închidă şi să părăsească România).
Proprietarul fabricii de la Bod, Mihaela Neagu, spune că, deocamdată, nu există materie primă pentru capacitatea de producţie de la Bod. De cealaltă parte, unii fermieri care mai cultivă sfeclă de zahăr s-au orientat spre o altă fabrică (din Roman, judeţul Neamţ), dar nu întorc spatele unei eventuale colaborări cu fabrica de la Bod.

Proprietarii Fabricii de Zahăr Bod spun că în judeţul Braşov nu mai sunt cultivatori
Redeschiderea fabricii de la Braşov depinde, în primul rând, de cultivatorii de sfeclă de zahăr, ne-a declarat proprietara fabricii de la Bod. Mai exact, ea spune că, pentru ca unitatea să fie pornită, ar fi nevoie de 5.000 hectare de teren cultivat cu sfeclă de zahăr.
„Sfecla de zahăr este o cultură destul de dificilă, iar în ultimii ani, agricultorii s-au reprofilat spre cereale. Nou suntem în discuţii cu fermierii şi, în funcţie de extinderea suprafeţelor cultivate cu sfecla de zahăr putem lua în calcul ca de anul viitor să pornim şi unitatea de la Bod”, a declarat Mihaela Neagu.
Ea a menţionat că unitatea de la Bod ar putea ajunge la aceeaşi capacitate de producţie ca şi cea de la Luduş, adică în jur de 20.000 – 30.000 de tone anual, în condiţiile în care necesarul Românei este de aproximativ 400.000 de tone anual.   

Sfecla de zahăr i-ar putea salva pe agricultorii din zonă. Cine mai produce acum, vinde la Roman
Potrivit informaţiilor directorului executiv al APIA Braşov, Adrian Folea, în momentul de faţă în judeţul Braşov sunt doar 750 de hectare cultivate cu sfeclă de zahăr.
Dacă în urmă cu mulţi ani, în judeţul Braşov erau câmpuri nesfârşite de sfeclă de zahăr, în acest moment, astfel de culturi sunt destul de rare.
„În urmă cu aproximativ 10 ani aveam peste 5.000 de hectare de sfeclă de zahăr. Au fost o serie de factori care au determinat reducerea acestei culturi, însă fermierii sunt foarte interesaţi să crească suprafeţele. Ideea este ca cei care au preluat fabrica de la Bod să aibă interesul ca sfecla de zahăr să se cultive”, ne-a declarat unul dintre cei mai mari producători de sfeclă de zahăr din judeţul Braşov, Sorin Năstase.
Pe de altă parte, agricultorii ar putea fi motivaţi să cultive sfecla de zahăr după ce în ultimii doi ani cultivarea cerealelor nu a fost o „carte câştigătoare” pentru ei. „De doi ani cerealele ne-au zăpăcit, pentru că preţurile sunt foarte mici. Cred că jumătate dintre fermieri vor ajunge în situaţia de a vinde terenurile. O cultură de sfeclă de zahăr i-ar putea salva, pentru că preţurile şi subvenţiile sunt bune. De exemplu, în anul 2022, agricultorii din Covasna, care vând acum la Roman, au încasat şi 2.600 de euro pe hectar”, a spus Năstase.
Totuşi, el a spus că, alături cultivatorii din Braşov şi cei Covasna vor „tatona terenul”, pentru a vedea dacă pot vinde sfeclă şi la Braşov.

De ce Luduş
Producţia Zahărului Bod a fost reluată la Luduş la finalul lunii septembrie, iar în 4 octombrie noul proprietar a organizat o conferinţă de presă la care a participat şi ministrul Agriculturii, Florin-Ionuţ Barbu. „Am cumpărat două fabrici de zahăr, una este cea de la Bod şi sunt coacţionar şi aici, la Luduş. Am stabilit că voi ieşi pe piaţă cu brandul de la Bod, care este unul de la 1889, ţinând cont de faptul că în Luduş nu am maşini de ambalat, am băgat foarte mulţi bani în dezvoltarea brandului şi nu cred că voi renunţa la el curând. Zahărul îl găsiţi cu tricolorul pe pungă, este produs aici, la noi. Am început să livrăm de lunea trecută, sunt companii care cumpără (…) Pentru că anul acesta facem o cantitate mică, vrem să-l dăm total către populaţie. Bineînţeles că şi în industrie o să meargă o parte, dar aşa cum am setat acum reţeta şi cum ne-am dori noi, este doar către populaţie”, declara Mihaela Neagu, în conferinţa de presă.
Întrebată dacă ar fi posibilă o reluare a producţiei şi la Fabrica de Zahăr din Bod, ea a arătat că asta va depinde de politica Ministerului Agriculturii şi de politica Guvernului, dacă va încuraja fermierii să producă.
„Cu siguranţă eu nu am în plan să dărâm fabrica de la Bod, am în plan să mai aştept unul-doi ani să putem să facem capacitate maximă aici şi apoi să ne mutăm acolo, dar fără ajutorul statului român – şi domnul ministru (Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuţ Barbu, n.r.) ne-a promis astăzi că o să ne sprijine în tot ceea ce se întâmplă aici, Nu o să putem singuri”, a subliniat acţionarul.
Mihaela Neagu a precizat că deocamdată îşi va concentra atenţia pe fabrica de la Luduş, unde tehnologia este foarte bună, fabrica este complet automatizată şi unde s-a reuşit aducerea înapoi a personalului tânăr.
„La noi în fabrică trebuie automatişti, oameni cu IT, oameni care au specializări şi atunci este foarte greu, pentru că ştiţi că lângă noi este Clujul, unde este un pol foarte dezvoltat şi noi trebuie timpul să fim atenţi să oferim salarii bune, condiţii de lucru foarte bune. Avem cu sindicatul negociat şi vrem să încurajăm tinerii să vină să înveţe, să preia. Dacă aţi văzut, avem şi seniori în fabrică. Fostul director de la Fabrica de Zahăr Bod a venit alături de noi, fostul director de la Fabrica de Zahăr Luduş este prezent aici. Şi încurajăm cât mai mulţi tineri să se îndrepte şi să vină să lucreze în fabricile noastre şi în agricultură”, a afirmat aceasta.
De cealaltă parte, Florin-Ionuţ Barbu a subliniat că în perioada următoare va fi lansată procedura de depunere a cererilor prin Programul InvestAlim, care beneficiază de o alocare de 600 milioane de euro, pentru mai multe categorii de produse, inclusiv procesarea zahărului în România. Ministrul a explicat, de asemenea, avantajele Programului de sprijin pentru independenţă energetică destinat procesatorilor şi fermierilor, ce va fi finanţat prin Fondul de Modernizare.

Două „deschideri” anulate
Prin societatea  Best Achiziţii SRL pe care o controlează, Mihaela Neagu a cumpărat în 2021 şi fabrica de zahăr de la Bod, care a intrat în faliment în anul 2017, după ce în 2010 ajunsese în insolvenţă cu datorii de 90 de milioane de lei. Ea a anunţat că fabrica va relua producţia de zahăr în 2022, dar acest lucru nu s-a întâmplat nici până astăzi. La vremea respectivă, Mihaela Neagu susţinea că îşi propune să prelucreze circa 200.000 de tone de sfeclă în fabrică din care urma să obţină o producţie de 28.000 de tone de zahăr, dar totul a rămas la stadiu de promisiune. În decembrie anul trecut, reprezentanta Best Achiziţii a reluat promisiunile privind redeschiderea fabricii, acest lucru urmând să se producă în 2023.

Sub „Zahăr Bod”, şi camuflaj Ucraina
Deşi unitatea nu mai funcţiona de mulţi ani, Mihaela Neagu a început să vândă anul trecut zahăr, pe etichetă apărând că el este produs la Bod. Când şi-a dat seama că înşelăciunea a fost descoperită, a dispus schimbarea etichetei, pe ea apărând că este zahăr din Ucraina. Anunţul este inscripţionat şi astăzi cu caractere minuscule şi într-un loc prea puţin vizibil, mai precis pe fundul pachetului.
Societatea Best Achiziţii SRL s-a remarcat în ultimii ani prin numărul foarte mare de contracte încheiate cu statul. În timpul pandemiei de covid a fost una dintre firmele cele mai active în ceea ce priveşte contractele pentru furnizarea de măşti.

Interes imobiliar şi pentru Primăria Braşov
La un moment dat, în 2021, Fabrica de Zahăr Bod era pe punctul de a dispărea complet, pentru că Primăria Braşov a avut în plan să o cumpere pentru o transforma într-un parc industrial, însă tranzacţia nu a fost aprobată de Consiliul Local Braşov. La licitaţia la care şi primarul Allen Coliban a vrut să înscrie Primăria, a participat până la urmă doar Best Achiziţii SRL. Potrivit anunţului licitaţiei adjudecate în 23 noiembrie 2021, patrimoniul Fabricii de Zahăr Bod era evaluat la 3.100.000 lei (fără TVA) fiind compus din construcţii speciale (platforma industrială, staţia de epurare şi alte amenajări cu terenul aferent ocupat de acestea  - 106.178 mp), un teren cu o suprafaţă de 204.464 mp, pavilionul administrativ al fabricii, locuinţe de serviciu, clădirea dispensarului şi alte construcţii.
Ulterior, în 2022, Primăria Braşov a cumpărat terenul şi construcţiile de platforma CET Braşov, unde, la fel, are în plan să dezvolte un parc industrial.

Foto: Mihaela Neagu şi noul „Zahăr Bod” produs la Luduş, promovat şi pe TikTok.