Din secretele câştigării unui proiect Erasmus+: să ştii cu adevărat nevoile şcolii

Reprezentanţi din 48 de unităţi şcolare din judeţ învaţă despre tainele scrierii şi accesării proiectelor Erasmus + pentru şcolile şi copiii pe care îi îndrumă. Asta în cadrul unei proiect, în care, ieri, la Colegiul Naţional Unirea, a avut loc şi conferinţa „De la experienţă la schimbare: Ce putem face prin incluziune şi diversitate”, unde au fost prezenţi şi experţi internaţional alături de şefii de la Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ) Braşov. De altfel, IŞJ-ul este lider de consorţiu pentru 24 de unităţi şcolare în cadrul proiectului de Acreditare Erasmus.
„În judeţul Braşov, în afară de Inspectoratul Şcolar Judeţean, au acreditare 11 şcoli pe educaţie şcolară şi două şcoli pe VET, vocational education training, deci şcoli vocaţionale. E adevărat că Erasmus se întâmplă în Braşov în tot mai multe şcoli, dar sunt în acelaşi timp şi foarte multe şcoli care fie au încercat şi n-au reuşit, fie se tem să încerce. Noi, ca Inspectorat, nu suntem eligibili pentru acest gen de proiect pentru instituţia noastră, doar ca lideri de consorţiu, ideea fiind - ceea ce am şi făcut - să luăm în consorţiu şcoli partenere, pe care cumva să le învăţăm în timpul implementării unui proiect ce se întâmplă şi să le încurajăm ca atunci când se termină această umbrelă a Inspectoratului să încerce şi ele singure”, a explicat Silviana Cioceanu, inspector şcolar pentru proiecte educaţionale. 
Câteva dintre secretele întocmirii corecte a proiectelor Erasmus+, participanţii le-au aflat de la Hanefi Zobar - expert invitat din Turcia. „Cred că proiectele Erasmus sunt foarte utile, mai ales pentru şcoli din mediul rural care nu dispun de multe fonduri şi proiectele Erasmus reprezintă o bună ocazie de a obţine bani de la Uniunea Europeană. Dacă vrei să ai un proiect peste hotare, trebuie să cunoşti foarte bine nevoile şcolii tale, iar dacă eşti dintr-o zonă dezavantajată, ai un plan şi o echipă de profesori dornici să lucreze vei primi foarte uşor granturile. Cred că şcolile care nu au primit banii dau informaţii greşite în formulare, nu identifică bine nevoile şcolii lor, ci concep un proiect cu obiective pe care le-ar dori ei, iar experţii văd acest lucru”, a explicat specialistul, care este şi director adjunct/ profesor de engleză la Iskenderun Ozel Egitim Ortaokulu, Iskenderun. 
Seria de evenimente se va încheia joi.

Foto: Şedinţă de lucru la Şcoala Gimnazială „Ovid Densuşianu” din Făgăraş