Din piaţă vine inflaţia? Ce spune INS, care-i prognoza la tarabă

Pieţele Braşovului s-au umplut de trufandale, odată cu sosirea primăverii. Cei care apreciază leurda sau urzicile au parte de o ofertă bogată pe tarabele din pieţe.
„Avem ceapă verde, ridichi, salată, lobodă, ştevie, verdeţuri, cam acestea ar fi. Avem preţuri mult mai mici decât în alte locuri: 1 leu verdeaţa, 2 lei ceapa, 2 lei ridichea, 3 lei salata”, ne-a rezumat ieri unul dintre vânzătorii din Piaţa Dacia din Braşov, potrivit căruia „mercurialul” e unul ca anul trecut.
În zile de „vad” însă, spre sfârşit de săptămână, în pieţele din oraş apar preţuri şi de 2 lei – verdeaţa, 2,5 lei – ceapa, 2,5 / 3 lei – ridichea, 4 / 5 lei – salata.
Cum nici preţurile nu sunt foarte mari, braşovenii s-au bucurat să îşi umple sacoşele cu apreciatele plante din care vor găti mâncăruri de post. „Foarte bune trufandalele! Foarte bune pentru că sunt sănătoase la momentul acesta şi preţul mi se pare rezonabil, totuşi. Aşa, pensionară, cum sunt, dar trebuie să mâncăm”, ne-a spus o gospodină mai în vârstă.
„Arată bine, sunt proaspete şi ca preţ sunt convenabile”, spune o altă femeie.
„Sunt foarte scumpe! Au şi oamenii dreptate, că întreţinerea lor e foarte costisitoare, dar preţurile au sărit şi rămân oamenii cu marfa mult timp aşa că, în momentul în care le duci acasă, se veştejesc”, crede un bărbat.
Tot în această perioadă să sădesc şi florile şi pomii. Soiurile obişnuite pentru zona noastră sunt la mare căutare, dar în pieţe găsim şi pomi mai puţini obişnuiţi pentru Braşov, dar care s-au adaptat în ultima vreme şi aici.

INS: Preţurile legumelor au relansat inflaţia în februarie
După două luni de scădere, rata anuală a inflaţiei a accelerat în februarie la 15,5%, de la 15,1% cu o lună înainte, pe fondul accelerării creşterilor de preţuri la produsele alimentare, reiese din datele publicate luni, 13 martie, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Procentul a depăşit aşteptările analiştilor, media prognozelor economiştilor chestionaţi de Bloomberg fiind de 15,3%. „Surpriza privind rata inflaţiei din februarie a venit de la o creştere mai puternică a preţurilor volatile ale legumelor, această categorie de bunuri fiind şi principalul motiv din spatele erorii noastre de prognoză”, se arată într-un raport transmis de specialiştii BCR investitorilor. Faţă de luna precedentă, cele mai mari variaţii de preţuri s-au înregistrat la legume (+6,35%), fructe proaspete (+4,88%) şi cartofi (+4,61%).
Nu doar preţurile volatile au surprins în februarie. Inflaţia CORE2 ajustat (inflaţia de bază, cea care nu ia în calcul preţurile administrate, preţurile mărfurilor volatile, ale tutunului şi alcoolului), indicator atent urmărit de Banca Naţională a României (BNR), a urcat în februarie la 15,1%, de la 14,9% în ianuarie.

Scumpirile alimentelor, principalul motor al inflaţiei
Luând ca reper rata anuală, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 22,35% faţă de februarie 2022, semnificativ mai mult decât mărfurile nealimentare (12,73%), respectiv serviciile (10,38%).
Pe categorii de produse, cele mai semnificative scumpiri s-au înregistrat la:
- zahăr: +63,56%;
- unt: +44,85%;
- margarină: +34,89%;
- cartofi: +34,82%;
- ouă: +34,59%.
În ceea ce priveşte produsele nealimentare, energia continuă să fie principalul motor de creştere a preţurilor. Gazele naturale erau în februarie cu 41,94% mai scumpe decât în urmă cu un an, iar energia electrică cu 27,2%.
La categoria servicii, cele mai semnificative scumpiri au fost raportate la: apă, canal, salubritate (+24,15%), CFR (+21,18%), transport aerian (+17,16%), transport rutier (+17,06%) şi restaurante, cafenele şi cantine (+16,24%).
Faţă de luna precedentă, preţurile au înregistrat un avans de aproape 1%, în principal din cauza evoluţiei preţurilor alimentelor (+1,85% faţă de ianuarie).
 
Procesul dezinflaţionist nu va fi unul uşor
Tendinţa este similară celor observate şi la nivelul altor economii din UE, unde după scăderi peste aşteptări ale ratelor inflaţiei, acestea s-au stabilizat pe o tendinţă descendentă mai lentă, a precizat Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte CFA România, pentru CursdeGuvernare. „Procesul dezinflaţionist va continua, dar nu va fi un drum uşor. Inflaţia de bază creşte şi a afectat anticipaţiile, dar tot cred că vom încheia anul cu o inflaţie de o singură cifră. De asemenea, trebuie să avem în vedere că în perioada următoare nu vom mai avea rate ale inflaţiei atât de mici ca între precedentele crize, financiară şi pandemică. Dacă atunci acestea erau de 0%-2%, acum ar putea fi de 2%-4%”, este de părere Adrian Codîrlaşu.
Aceasta este împărtăşită şi de specialiştii BCR, care anticipează un nivel al inflaţiei de 7,7% pentru sfârşitul acestui an. „Credem că vârful inflaţiei de bază este în urmă. Anticipăm că inflaţia de bază va scădea la un nivel de o cifră la sfârşitul acestui an şi va rămâne peste inflaţia generală pe întregul orizont de proiecţie”, notează economiştii băncii austriece. Ei se aşteaptă ca inflaţia să rămână ridicată pe termen scurt (la circa 14%), înainte de a scădea accentuat la începutul trimestrului al doilea, pe fondul efectului de bază puternic

Prognoze BNR: când se temperează scumpirile
Conform celei mai recente prognoze BNR, rata inflaţiei va coborî la 4,2% anul viitor, de la 7% la sfârşitul acestui an.
Cu ocazia publicării Raportului asupra inflaţiei din februarie, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale, a precizat că deşi prognoza a fost îmbunătăţită, companiile se confruntă în continuare cu o inflaţie a costurilor de producţie. „Apare întrebarea dacă e cazul să strângem mai tare cererea. Avem o inflaţie de costuri, deci nu ştiu în ce măsură strângând cererea, e o discuţie aici, îţi afectează inflaţia. Producătorii au costuri ridicate, le reduci cererea, îi bagi şi mai rău în recesiune. Atenţie mare spun eu. Este o temă recurentă”, a comentat guvernatorul.

Foto: Modificarea anuală a preţurilor de consum.