Din nou, forfetarul? Se anunţă schimbări importante la Fisc

Impozitul forfetar ar putea fi mai indicat atât pentru mediul de afaceri cât şi pentru ANAF, în condiţiile în care 45.000 de companii din 1,2 milioane aduc 98% din veniturile la bugetul de stat, a afirmat, marţi, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, la conferinţa „Politici fiscale pentru restructurarea financiară şi susţinerea mediului de afaceri".  „În România astăzi sunt aproximativ 1,2 milioane de contribuabili. Cam 45.000 aduc ca venituri 98%. Acesta înseamnă o mare parte din ceea ce înseamnă ANAF, resurse financiare, umane, sunt ca să zic aşa alocate fără un temei logic. Pe de altă parte, companiile sunt sufocate de foarte multe verificări pe care ANAF le desfăşoară. Şi atunci spun aşa: dacă un milion o sută şi ceva de firme aduc undeva la 2% atunci poate o abordare de acest tip, forfetar (impozit forfetar n.r.), ar fi mai indicată pentru ambele părţi. Şi pentru mediul de afaceri şi pentru ANAF. Poate o sumă fixă stabilită anual de către stat, în mod transparent, ţinând cont de cifra de afaceri a acelei companii, şi atunci ANAF nu face niciun fel de verificare pe acel contribuabil", a spus Eugen Teodorovici, citat de Agerpres.
Ministrul Finanţelor a declarat că se doreşte o creştere a fiscalizării. În cazul aplicării impozitului forfetar, cei 45.000 de contribuabili vor primi o atenţie acordată în mod corect modului în care se va face controlul asupra lor, iar procesele verbale pe care ANAF le va întocmi vor fi prezentate public, dar fără date de identificare, pentru ca restul companiilor să ştie exact în fiecare speţă cum să acţioneze în timpul pe care îl au la dispoziţie până la control.
Tema impozitului forfetar va intra în dezbatere publică şi va fi discutată cu mediul de afaceri, iar pe pagina de internet a Ministerului va fi publicat un document în acest sens.
Eugen Teodorovici a mai spus că nu se pune problema revenirii la impozitul progresiv.

ANAF va bloca doar sumele datorate şi va ridica poprirea în timp real
Popririle bancare vor fi instituite de către ANAF doar pe sumele datorate statului, nu pe tot ce se află în conturile bancare ale firmelor sau persoanelor executate silit, iar ridicarea popririlor va fi făcută în timp real, prevede un set de modificări aflate acum în lucru la nivelul Ministerului Finanţelor. Acum, ANAF pune poprire simultan pe toate conturile, iar ridicarea popririi se efectuează la câteva zile sau chiar mai mult după ce trage suma datorată statului.
„Intenţionăm să introducem această măsură în cel mai scurt timp. Scopul, la fel ca în cazul altor măsuri adoptate deja sau pe care le am în vedere ca ministru al Finanţelor, este de a aşeza pe baze normale, nu de forţă, relaţia ANAF cu mediul de afaceri şi contribuabilii”, a declarat ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, citat de Profit.ro.
Anul trecut, ANAF a luat din conturile celor cu datorii, folosind poprirea bancară, 3,46 miliarde de lei, sumă cu 9% mai mică faţă de anul anterior.

Proiect Ministerul Finanţelor: Două scenarii pentru acordarea unor facilităţi fiscale
Ministerul de Finanţe pregăteşte un proiect, care va fi pus în dezbatere publică, şi care prevede restructurarea financiară, prin stingerea până la jumătate din datoriile strânse până la 31 decembrie 2018 sau plata eşalonată, în anumite condiţii.
„Restructurare financiară pentru că nu este o amnistie fiscală, ca să fie foarte clar, este o restructurare financiară”, a declarat ieri Eugen Teodorovici.
Conform proiectului, consultat de Mediafax, pentru diminuarea arieratelor au fost luate în calcul 2 scenarii, care propun instituirea unor măsuri de acordare a unor facilităţi fiscale în funcţie de valoarea obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018, astfel:
- măsuri de restructurare a obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 pentru debitorii care au datorii mai mari de un milion lei, bazată pe un plan de restructurare, plată eşalonată şi supraveghere fiscală pe perioada înlesnirii;
- anularea accesoriilor în cazul datoriilor sub un milion lei sau a celor peste un milion care nu pot beneficia de restructurare (eşalonare, reorganizare, insolvenţă) dacă obligaţiile bugetare principale se achită până la 30 noiembrie 2019.

Pentru cei care au datorii de peste un milion de lei:
- Aplicarea măsurii pe o perioadă limitată de timp (6 luni) astfel încât contribuabilul care se află în această situaţie să ia o decizie cu privire la situaţia sa, în sensul de a-şi restructura datoriile bugetare, care implică şi o restructurare a companiei;
- Posibilitatea accesării acestei forme de restructurare a datoriilor de către toţi contribuabilii, persoane juridice de drept public sau privat, care au obligaţii de plată şi dificultăţi financiare generate de disfuncţionalităţi de natură structurală, şi au datorii mai mari de un milion de lei prin notificarea organului fiscal competent cu privire la intenţia de restruturare şi apelarea la un expert independent în vederea întocmirii unui plan de restructurare similar planului de reorganizare în cazul insolvenţei;
Restructurarea obligaţiilor bugetare poate fi constituită din una sau mai multe măsuri:
a) plata eşalonată a obligaţiilor bugetare;
b) conversia în acţiuni a obligaţiilor bugetare, în condiţiile reglementate de Codul de procedură fiscală;
c) stingerea obligaţiilor bugetare prin darea în plată a unor active ale debitorului, potrivit procedurii reglementate de Codul de procedură fiscală.
d) anularea unor obligaţii bugetare principale în proporţie de 30%, 40% sau 50%, după caz, din totalul acestora.
Proiecutl prevede şi stabilirea unor condiţii privind plata obligaţiilor bugetare restante, astfel:
a) în primul an al înlesnirii debitorul trebuie să achite obligaţiile bugetare cu termene de plată în anul 2019;
b) în al doilea an al înlesnirii la plată, debitorul trebuie să achite cel puţin 10% din cuantumul obligaţiilor bugetare care fac obiectul înlesnirii la plată;
c) din al treilea an şi până la finalizarea înlesnirii la plată, debitorul trebuie să achite restul obligaţiilor bugetare care fac obiectul înlesnirii la plată, proporţional cu anii pentru care a fost acordată înlesnirea la plată;
d) plata eşalonată a obligaţiilor bugetare restante în termenul maxim de 7 ani şi plata obligaţiilor curente pe 2019;

Pentru cei care au datorii sub 1 milion de lei:
- stingerea până la 30 noiembrie 2019 a obligaţiile bugetare principale restante la 31 decembrie 2018;
- stingerea până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor a obligaţiilor bugetare principale cu termene de plată cuprinse între data de 1 ianuarie 2019 şi 30 noiembrie 2019,
- depunerea până la data înregistrării cererii de anulare a accesoriilor, a tuturor declaraţiilor fiscale, potrivit vectorului fiscal;
- depunerea, până la data de 30 noiembrie 2019, a cererii de anulare a accesoriilor.

Firmele cu plata la zi a impozitelor ar putea beneficia de o bonificaţie
Companiile care în ultimii trei ani au fost la zi cu obligaţiile de plată ar putea beneficia de o bonificaţie, a mai anunţat, marţi, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici.
„S-a spus foarte mult, şi în 2015 îmi aduc aminte, companiile care se conformau voluntar, care erau la zi cu obligaţiile, pe bună dreptate întrebau «bun, şi noi cum putem fi motivaţi să avem acelaşi comportament fiscal?». Şi atunci una dintre propuneri, care nu este prinsă în schimb aici (în proiectul prezentat ieri, de restructurare a datoriilor fiscale, n.r.), dar care este luată în calcul şi o putem discuta pentru a fi cuprinsă în forma finală a acestui act este aceea ca, la data de 25, atunci când e termenul de plată, să se propună o reducere, o bonificaţie, să spunem, pentru companiile care în ultimii trei ani de zile au fost la zi cu obligaţiile la plată. Vedem exact cât anume şi până la ce sumă, că trebuie să fie un procent, dar nu mai mult de o anumită sumă. Acesta ar fi una dintre propuneri pentru cei care sunt la zi cu obligaţiile", a spus Eugen Teodorovici.
De asemenea, el a vorbit de posibilitatea ca pentru autorităţile publice locale să fie creat un cadru ca şi acolo să se aplice măsuri similare celor presupuse de restructurarea financiară, dar cu o implicare activă a statului pentru că veniturile pot scădea şi statul trebuie să vină şi să aducă unele compensări.