Din Cronica Braşovului: Inundaţiile catastrofale din mai `70

În anul 1970, România a fost lovită de inundaţii catastrofale în mai multe perioade, pe parcursul lunilor mai-iunie-iulie, provocând pierderi de vieţi omeneşti şi mari pagube materiale pentru zeci de mii de familii, dar şi importante pagube economice – în agricultură, industrie, transporturi.
Primul val de inundaţii s-a produs în perioada 12-15 mai 1970 şi a afectat 37 de judeţe ale ţării. Presa de la acea vreme scria că „pierderile social-economice provocate de aceste inundaţii au fost uriaşe: 256.000 persoane şi 460.000 de animale evacuate, 83 localităţi puternic afectate şi 1.528 parţial afectate, 13.070 case complet distruse, 11% din suprafaţa agricolă a ţării compromisă”, potrivit site-ului www.academia.edu.

Nici cu trenul nu se mai circula prin Braşov
Ziarul braşovean Drum Nou a relatat despre amploarea şi efectele inundaţiilor din judeţul Braşov începând cu ediţia din 15 mai 1970: „Apele Oltului şi ale Homorodului Mare, umflate brusc de ploile abundente şi topirile unor cantităţi de zăpadă în zona muntoasă. La intrarea în comuna Hoghiz, un ofiţer de miliţie dirijează circulaţia spre alte localităţi puţin afectate de calamităţi. Ne-am continuat drumul printre întinderi de ape, unde numai cu 2 zile în urmă griul frumos şi alte culturi abia răsărite bucurau ochii şi inima gospodarilor. Dar nu este timp de amintiri. Odată cu maşina noastră spre comunele sinistrate se îndreaptă camioane cu alimente, autosanitare cu dublă tracţiune şi autovehicule puternice ale vinătorilor de munte. Se rulează cu grijă inporţiunile unde, în furia lor, apele au depăşit deja stăvilarul şoselei. La Homorod străzile şi uliţele comunei au fost transformate în adevărate canale, nivelul apelor ajungând în unele locuri la ferestrele caselor şi şuvoaiele continuă să coboare vijelioase spre vale. (…) În comuna Ungra, apele Oltului au crescut la fel de brusc. În câteva ore, nivelul obişnuit a fost depăşit cu aproape 2 m. Departamentul transporturilor auto, navale şi aeriene informează că, datorită inundaţiilor, nu se poate circula cu nici un fel de vehicul sau autovehicul pe următoarele rute : DN 10 Întorsura Buzăului — Hărman si DN 13 Rupea — Sighişoara — Bălăuşeri. Trenurile de călători care circulau spre Oradea şi Satu Mare prin Braşov, Sighişoara, Oradea au fost îndrumate prin Braşov, Făgăraş, Sibiu, Copşa Mică, Oradea. De asemenea, trenurile de marfă care circulau pe secţiile închise din cauza inundaţiilor au fost îndrumate pe rute ocolitoare în funcţie de capacitatea disponibilă a acestor secţii”, anunţa Drum Nou pe 15 mai 1970

„Timp de 24 de ore, activul Comitetului orăşenesc de partid n-a închis ochii”
În ediţia din 16 mai 1970, Drum Nou prezenta situaţia din zona Făgăraşului:
„Joi, în luncile înconjurătoare ale oraşului Făgăraş apele au pricinuit cele mai mari stricăciuni din judeţul nostru. O însemnată suprafaţă de teren agricol se află sub ape. Au fost inundate cartierele periferice ale oraşului. Fabrica de cărămidă, aparţinind întreprinderii de industrie locală, şi-a încetat producţia. În faţa acestei situaţii excepţionale, făgărăşenii s-au simţit unanim mobilizaţi, şirul faptelor de autentic eroism depăşind posibilităţile reporterului de a le cuprinde. Ceea ce ţin să sublinieze că, timp de 24 de ore activul Comitetului orăşenesc de partid n-a închis ochii, dirijând cu calm şi hotărîre acţiunea de evacuare a sinistraţilor (au fost evacuate şi cazate în şcolile oraşului circa 150 de familii), salvarea bunurilor materiale periclitate, menţinerea ordinii publice, asigurarea oraşului cu energie electrică, cu combustibil. Toate resursele locale au fost mobilizate în această încleştare a omului cu năvala apelor. Au muncit eroic, o noapte crâncenă, militari ai forţelor noastre armate, miliţienii, şoferii autobazei T.A., salariaţii de la gospodăria locativă, tractoriştii şi alţi cetăţeni ai oraşului. (…) Dar spiritul de întrajutorare, de unitate a oamenilor în lupta împotriva naturii dezlănţuite, nu s-a manifestat doar la Făgăraş. Aflînd de la radio de momentele de grea încercare prin care trec cetăţenii oraşului chimiei, locuitorii din jur s-au oferit să le dea o mână de ajutor. „Cu ce vă putem ajuta?”, telefona primarul din Recea, şi nu numai el”.

Pierderi de 22.500.000 lei
La peste o săptămână de la revarsarea apelor, ziarul Drum Nou publica, în ediţia din 21 mai 1970, un bilanţ al pagubelor produse de calamităţile naturale.
„Numai în judeţul Braşov, care, faţă de alte judeţe ale ţării ca: Mureş, Cluj, Harghita, Maramureş, Suceava, Neamţ, Iaşi, Alba, Sibiu, Hunedoara, Arad, Sălaj, Satu Mare, Vaslui, Bacău, Glalaţi, a fost relativ uşor afectat de calamitate, cifra estimativă a pierderilor este de ordinul zecilor de milioane. Pentru orice om cu simţul realităţii. cifrele, faptele sunt mari, îngrijorător de mari, uluitoare aproape.
Cele aproape 20.000 ha. teren agricol inundat, din care o mare parte se află încă sub apă, înseamnă sute şi mii de vagoanede cereale, de plante tehnice şi medicinale, înghiţite pentru totdeauna de mâlul rebarbativ, 4345 ha. grâu-secară, 898 ha. ovăz, 1.551 ha. orzoaica, 973 ha. porumb boabe, 16 ha. mazăre, 170 ha. in, 753 ha. sfeclă de zahăr şi 8 ha. seminceri sfeclă de zahăr anul alII-lea, 42 ha. cicoare, 58 ha. plante medicinale, 4.744 ha. cartofi, 160 ha. legume, 8.143 ha. păşuni şi fineţe — acestea sunt, defalcate pe culturi, suprafeţele de teren agricol inundat, aparţinînd unor C.A.P. şi I.A.S. din judeţ. Prejudiciul stabilit, deocamdată, se ridică la peste 11 milioane lei.
De fapt, cifra aceasta este incomparabil mai mare, ţinând cont că sămânţa îngropată în pământ nu va mai produce, că economia naţională va duce lipsă acută de rodul pe care trebuia să-l dea aceste plante în toamnă. Oricât de mare ar fi efortul ţărănimii noastre, sprijinite efectiv de populaţia urbană la desecări, reînsămânţări, reparare de utilaje, întreţinerea culturilor ş.a., rănile pricinuite de inundaţii nu vor putea fi nici pe departe vindecate total.
Să mai adăugăm la toate acestea faptul că, mai multe întreprinderi industriale din judeţ (Fabrica de cărămidă, aparţinând I.I.L.Făgăraş, Fabrica de produse lactate Homorod, secţia Homorod a C.E.I.L.— Braşov, Cariera de piatră Racoş, Fabrica de postav Prejmer, Combinatul chimic din Făgăraş), nu au putut lucra zile întregi la întreaga lor capacitate, fie pentrucă au fost victime directe ale apelor, suferind importante pierderi în utilaje şi materiale, fie că muncitorii navetişti din localităţile calamitate nu s-au putut prezenta la lucru.
Direcţia regională de drumuri şi poduri ne-a comunicat alte câteva cifre ale dezastrului care a atins parţial şi judeţul Braşov : 26 km. drumuri naţionale, judeţene şi comunale, modernizate în ultimul timp, şi 8 poduri au fost distruse de vijelia apelor revărsate, refacerea lor necesitând materiale şi manoperă în valoare de peste 2,5 milioane lei. Aceste pierderi vor fi remediate, să sperăm, în timp foarte scurt, prin efortul general al tuturor unităţilor economice, al tuturor oamenilor muncii din judeţ.
Necruţătoarele ape au muşcat însă substanţial din numeroase gospodării particulare. 340 de familii din Homorod, Făgăraş, Cata, Prejmer, Feldioara, Bod, Ungra, Rupea au fost evacuate şi cazate provizoriu la diferiţi cetăţeni mărinimoşi şi săritori în ajutorarea sinistraţilor. Câteva zeci de familii de făgărăşeni continuă să locuiască în şcoli, departe de casele lor, şubrezite de apă. Peste 130 de familii din judeţ nu-şi vor mai regăsi deloc, sau nu-şi vor mai recunoaşte casele în care au locuit şi în care au investit truda lor de ani de zile. Iată doar în judeţul nostru zeci şi sute de oameni loviţi fără milă de stihiile naturii, oameni care au pierdut într-un ceas ceea ce au agonisit o viaţă întreagă. Aceşti oameni, în locul cărora putea fi oricare dintre noi, îşi îndreaptă toate speranţele spre semenii lor, ocoliţi de sinistra desfăşurare a puhoaielor de ape.
Să ne gândim că numărul sinistraţilor din întreagă ţară este de ordinul zecilor de mii, şi să ne mai gîndim că, dacă numai în judeţul Braşov, pierderile estimate pînă în prezent se cifrează la peste 22.500.000 lei, la nivelul naţional aceste pierderi ating cifre incomensurabile. Este o datorie patriotică, cetăţenească, umană a noastră, a tuturor, să ne solidarizăm, cu inima şi fapta, populaţiei sinistrate, oferindu-i în continuare prinosul nostru material, concretizat în bani, haine, alimente, articole de uz casnic, ajutor în acţiunile de refacere a locuinţelor ş.a. Să nu uităm că sute şi mii de oameni au rămas fără căldura căminului lor. Ceea ce nu i-a părăsit încă este speranţa şi încrederea in ajutorul nepreţuit al semenilor lor, oamenii”, se încheia articolul din Drum Nou.