Din 2024, brăţări şi pentru infractorii din Braşov

Guvernul României a decis extinderea programului de monitorizare electronică a infractorilor în 37 de judeţe din ţară, în anul 2024 şi 2025. De anul viitor, 2024, vor beneficia de acest sistem de monitorizare electronică  20 de judeţe din ţară, respectiv: Bacău, Braşov, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Covasna, Galaţi, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Mehedinţi, Neamţ, Prahova, Sibiu, Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui şi Vâlcea. Din 2025, alte 18 judeţe vor fi adăugate : Alba, Arad, Argeş, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Buzău, Dâmboviţa, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Maramureş, Olt, Suceava, Timiş şi Tulcea.  
Sindicaliştii pun însă sub semnul întrebării decizia din cauza lipsei infrastructurii şi a pregătirii poliţiştilor. „Una dintre cele mai mari dificultăţi cu care se confruntă Poliţia este legată de tehnologia învechită şi neadecvată, multe dispozitive şi echipamente utilizate în prezent sunt de generaţie veche şi, în cele mai multe cazuri, nefuncţionale. Acest lucru afectează capacitatea poliţiştilor de a utiliza eficient sistemul de monitorizare electronică şi de a îndeplini atribuţiile şi misiunile specifice în mod corespunzător”, atrag atenţia cei de la Europol.
De altfel, aceştia afirmă că dotarea „precară” a poliţiştilor, mai ales a celor din mediul rural, ar putea fi o problemă pentru monitorizarea electronică. „Accesul limitat la resursele tehnice necesare poate afecta capacitatea poliţiştilor de a efectua monitorizarea corect, cu celeritate şi în conformitate cu prevederile legale”, menţionează comunicatul Europol.
Alte aspecte evidenţiate de sindicatul poliţiştilor ca piedici în implementarea sistemului de monitorizare cu brăţări electronice sunt starea tehnică a parcului auto al Poliţiei, lipsa combustibilului, care limitează capacitatea de deplasare a agenţilor de poliţie, dar şi deficitul de personal din Poliţia Română. De asemenea, sindicatul Europol subliniază lipsa centrelor pentru agresori şi a serviciilor de consiliere pentru victime.  
Concluziile acestora sunt următoarele: „extinderea sistemului de monitorizare electronică în noi judeţe reprezintă un pas important în asigurarea siguranţei publice, dar trebuie abordate cu seriozitate şi determinare provocările legate de pregătirea poliţiştilor, infrastructură, dar şi sprijinul oferit victimelor şi persoanelor supravegheate electronic. Numai printr-o abordare cuprinzătoare, prin finanţarea corectă a sistemului poliţienesc dar şi prin salarizarea corespunzătoare a poliţiştilor, se pot obţine rezultatele dorite!”, se mai arată în comunicat.