Din 2021, nu reuşeşte să-şi autorizeze o casă. „Când să zic că sunt gata…”

Un braşovean se confruntă de peste doi ani şi jumătate cu o situaţie absurdă, după ce pe un teren de-al său din cartierul Stupini a dorit să îşi ridice o casă. Marius Cioroianu deţine o parcelă de 600 mp pe strada Ioan Hozan, unde sunt deja ridicate mai multe locuinţe, unele autorizate, unele nu, şi unde Primăria a amenajat şi infrastructură stradală, inclusiv iluminat public.
A constatat însă că nu poate să facă nimic, deoarece respectiva parcelă pe care se află proprietatea sa nu are Planul Urbanistic Zonal, deşi în vecinătate au fost construite case, dar fără a avea forme legale. „Eu am vrut să fiu corect, să urmez toţi paşii procedurali, dar nu îmi dau încă seama din ce motive mi se pun beţe în roate. Când să zic că sunt gata, mi se mai cere vreo hârtie sau să fac vreun studiu sau proiect. Am început demersurile pentru construcţia casei în decembrie 2021, când am obţinut certificatul de urbanism prin care mi s-au impus toate avizele necesare pe care trebuie să le obţin. Pentru respectiva zonă nu exista PUZ, Primăria a avut câteva licitaţii pentru a întocmi aceste reglementări urbanistice, dar nu s-a prezentat nimeni şi atunci exista posibilitatea să îl fac eu pentru a putea construi cu acte în regulă. Nu mi-am imaginat însă că voi fi plimbat aşa atâta amar de vreme”, a explicat Marius Cioroianu.

A trebuit să facă un PUZ pentru toată tarlaua, de 11 hectare
După ce s-a apucat de treabă pentru întocmirea PUZ a început să vadă ce înseamnă de fapt birocraţia şi cât de anevoios se pot obţine unele avize. Astfel, reprezentanţii Primăriei i-au cerut ca documentaţia urbanistică să vizeze o zonă mult mai mare, nu doar cea din imediata apropiere a terenului său, respectiv 11 hectare între DN 13 (Calea Feldioarei) – strada Merilor şi str. Dr. Ioan Hozan, fiind practic băgat în aceeaşi „oală” cu dezvoltatorii imobiliari, deşi voia să îşi autorizeze o simplă casă. După ce a contractat o firmă specializată, pe cheltuiala sa, când documentaţia era aproape gata, în noiembrie 2022, după ce a aceasta a fost analizată de către Comisia Tehnică şi de Amenajarea Teritoriului, i s-a transmis că poate obţine avizul de oportunitate pentru PUZ condiţionat de asigurarea zonelor de protecţie conform legislaţiei în vigoare, atât în ceea ce priveşte canalele de desecare, cursurile de apă şi zona inundabilă, dar şi de clarificarea situaţiei zonei de protecţie sanitară raportată la ferma din vecinătate.

Se cer studii pe care le fac doar două firme din ţară
Astfel, în vederea emiterii avizului de oportunitate era necesară obţinerea unui punct de vedere al Direcţiei de Sănătate Publică, care a solicitat întocmirea unui studiu mai „special”. „Acest tip de studiu, în conformitate cu un ordin al Ministerului Sănătăţii (privind normele de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei referitoare la distanţele minime de protecţie sanitară – n.r.), îl efectuează doar două firme din ţară. Am ales-o pe cea cu preţul cel mai mic, adică 2.700 de euro. Practic, vorbim de un studiu de «convieţuire între oameni şi găini», deoarece la o distanţă de peste 1 kilometru este o fermă, chiar dacă sunt şi vecini care cresc găini pe stradă. L-am făcut şi pe acesta, apoi DSP mi-a ţinut documentaţia trei luni şi jumătate, apoi şi APM aproape vreo două luni până mi-au dat avizele de specialitate”, a explicat braşoveanul.  

Peste 30.000 de lei plătiţi doar pe avize
Lucrurile nu au rămas însă la acest nivel, şi după alte analize ale urbaniştilor Primăriei i s-au mai solicitat alte planşe şi autorizaţii, susţine bărbatul. „De exemplu, în PUZ aveam prevăzute două drumuri pe suprafaţa studiată, iar apoi mi s-a cerut să fac doar un singur drum. Arhitecţii au refăcut documentaţia, iar la finalul lui decembrie anul trecut, planşa cu planul urbanistic a fost afişată şi la sediul Primăriei spre consultare publică. Proiectul a fost depus şi la Circulaţie, pentru obţinerea avizului de specialitate şi când aveam toate avizele şi credeam că am terminat, deci va ajunge PUZ-ul pentru aprobare în Consiliul Local, proiectantului i s-a transmis verbal după o şedinţă a Comisiei de Urbanism că ar trebui să prezinte şi un proiect pentru reţelele de utilităţi pe întreaga parcelă studiată. Toate aceste lucruri trebuiau transmise de la început ca să ştim ce avem de făcut”, a adăugat Marius Cioroianu. Ultima documentaţie aferentă PUZ a fost depusă în 13 martie 2024 la Primărie Braşov.
Toţi banii pentru avize şi studii i-a scos din buzunarul său şi speră că îşi va recupera o parte din sume şi de la ceilalţi proprietari care au parcele pe respectiva tarla pentru care s-a făcut PUZ, întrucât, practic, şi ei vor beneficia de pe urma documentaţiei urbanistice, însă despăgubirile rămân la latitudinea acestora, deoarece nu le pot fi impuse. Doar pentru avize a achitat până acum peste 30.000 de lei pe lângă banii plătiţi proiectantului care a întocmit PUZ-ul efectiv.

Primăria Braşov: întârzieri cauzate de lipsuri şi neconcordanţe în documentaţia prezentată
De cealaltă parte, oficialii Primăriei Braşov ne-au declarat că din partea municipalităţii a existat cea mai mare deschidere, însă documentaţia nu a putut fi aprobată, din cauza unor lipsuri şi neconcordanţe în forma de PUZ depusă. „Documentaţia PUZ a fost în analiza Comisiei Tehnice de Amenajarea Teritoriului şi Urbanism în şedinţa din luna martie, însă chiar dacă proiectanţii nu au fost prezenţi pentru a susţine proiectul, aşa cum ar fi trebuit, acesta a fost discutat tocmai pentru a se urgenta demersurile în vederea emiterii avizului. S-a constatat că există însă o discrepanţă între partea scrisă şi cea desenată, respectiv planul de reţele edilitar era prevăzut doar parţial, nu pe toată suprafaţa, iar acest plan este obligatoriu pentru PUZ. Dacă există neconcordanţe în proiect, nu poate fi aprobat. Îl asigurăm pe beneficiar că există cea mai mare deschidere din partea Primăriei pentru a finaliza acest demers”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov, Sorin Toarcea. (BizBraşov.ro)