Din 2012, terenurile agricole s-au scumpit doar cu 50%

Piaţa terenurilor agricole a devenit atractivă din punct de vedere investiţional din 2002 încoace.
Perioada de recesiune economică din ultimii ani a lovit, fără distincţie, aproape toate palierele real-estate-ului autohton, ducând la ieftiniri considerabile ale proprietăţilor imobiliare. Unul singur, cel al terenurilor agricole, – mai mult sau mai puţin ignorat în perioada de boom economic – a scăpat neatins.
Pe fondul unei cereri crescute din partea investitorilor străini (dar nu numai), acest segment a reuşit să consemneze majorări de preţuri chiar pe parcursul crizei economice. „Terenurile agricole continuă să fie căutate în ciuda faptului că, de la începutul anului 2012, acestea s-au scumpit cu aproximativ 50%, înregistrând cea mai spectaculoasă apreciere dintre toate sectoarele pieţei imobiliare”, se arată într-un raport de piaţă realizat de compania de evaluare Darian. Totodată, în perioada 2002-2012, preţurile pentru acest tip de proprietăţi au crescut de 25 de ori, într-un ritm de apreciere de 40% pe an.

Străinii şi agricultura românească
Potrivit reprezentanţilor Darian, terenurile agricole reprezintă un plasament care a început să fie luat serios în considerare de investitorii din afara agriculturii abia după 2009, în contextul căderii pieţei imobiliare tradiţionale. Interesul străinilor pentru asemenea achiziţii explodase deja odată cu intrarea României în UE, în ultimii opt ani fiind încheiate cele mai multe tranzacţii. În prezent, investitorii străini au în România, în proprietate sau arendă, peste un milion de hectare de teren arabil, adică circa 11% din totalul disponibil local. Piaţa terenurilor agricole din România a fost liberalizată la începutul anului trecut, când cetăţenii străini (persoane fizice din Uniunea Europeană) au primit dreptul de a cumpăra terenuri agricole în România. Guvernul a adoptat însă legea tranzacţiilor cu terenuri, care dă întâietate comunităţilor locale în vederea achiziţiei.

Parcelele extinse, cele mai atractive
Piaţa de profil este structurată, per ansamblu, în două categorii majore: piaţa primară, reprezentată de parcele mici de teren (cu suprafeţe cuprinse între 1 şi 10 hectare), care se tranzacţionează, în general, doar cu titlu de proprietate, şi piaţa secundară, compusă din parcele comasate (între 50 şi 2.000 de hectare), care sunt înscrise, în general, în cartea funciară. Preţurile de achiziţie variază atât în funcţie suprafaţa parcelelor, cât şi de factori precum regiunea geografică, gradul de comasare, fertilitatea şi caracteristicile solului.
La Braşov, terenurile agricole se comercializează cu 2.000 – 2.700 de euro pe hectar – suprafeţele mici, de până la 10 hectare, în timp ce suprafeţele mari se vând cu sume între 2.800 şI 3.500 de euro pe hectar.