Dilemă la Înalta Curte: Cine are dreptul să amendeze şoferii prinşi de radar?

Cine trebuie să dea amenda pentru depăşirea vitezei: poliţistul care face înregistrarea video sau colegii săi care află prin staţie pe cine să oprească? Este chestiunea asupra căreia s-au pronunţat ieri judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), analizând sesizarea unui avocat din Caraş Severin, care a spus că nu poate fi sancţionat de un poliţist care nu a văzut cu ochii lui înregistrarea radar ce dovedeşte că a depăşit viteza legală. „În materie de radar sunt două condiţii esenţiale: acel radar să fie omologat de către instituţiile abilitate, iar agentul constatator să aibă pregătirea necesară şi să facă dovada în acest sens”, spune Horaţiu Costea, avocat, iniţiatorul sesizării. Argumentul şoferului care a cerut ca Înalta Curte să tranşeze, definitiv, procesul, este că legislaţia rutieră impune ca sancţiunea să fie dată de agentul care constată, în mod direct, abaterea. Judecătorii Curţii Supreme nu
i-au dat însă dreptate avocatului. „Poliţistul rutier poate încheia procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei pe baza informaţiilor comunicate prin radio de către operatorul radar, aflat în alt loc decât acela în care se afla poliţistul rutier”, se arată în sentinţa de la ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pronunţată în şedinţă publică, ieri, 30 ianuarie 2017. Decizia instanţei supreme este „obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă”. În concluzie, dacă v-a prins radarul, puteţi fi amendaţi nu doar de agentul care constată abaterea, ci şi de colegii lui care vă trag pe dreapta, la câţiva kilometri distanţă. Cum chestiunea a fost tranşată definitiv în instanţă, şoferii care plănuiau să mai conteste la tribunal amenda primită de un alt echipaj decât cel care a înregistrat viteza nu mai au nicio şansă de câştig.