DIICOT Braşov: „Balena Albastră”, o psihoză alimentată de mass-media. Dosarul a fost clasat

Procurorii DIICOT Braşov au clasat dosarul „Balena Albastră” şi au stabilit că elevii despre care existau informaţii că ar fi fost implicaţi în acest joc şi care s-au sinucis în anul 2017 nu au avut legătură cu acesta.
Potrivit ordonanţei de clasare, din verificările efectuate a rezultat că, în anul 2017, circula în mediul online un joc intitulat „Blue Wale" (Balena Albastră) început în Rusia, pe cea mai mare reţea de socializare „VKONTAKTE" şi răspândit cu precădere în ţări ce foloseau limbi slavice sau ţări din Asia Centrală, un joc cu 50 de nivele, ce presupunea îndeplinirea de către participant a unor sarcini pe care le primea zilnic de la un „custode". După înscrierea în joc, participantul era avertizat că nu se putea retrage şi că trebuia să îndeplinească toate cele 50 de sarcini. Dacă acesta dorea să renunţe, era ameninţat cu diverse lucruri de către „custode”, cum ar fi fost faptul că acesta cunoştea unde locuia şi că membrii familiei lui ar fi fost ucişi. „Custodele" se baza pe naivitatea participanţilor, dat fiind faptul că aceştia erau cu precădere adolescenţi, ce puteau fi uşor speriaţi sau manipulaţi. De asemenea, pe reţelele de socializare au existat grupuri private, organizate în acest scop, care ar fi promovat un comportament suicidal, însă o parte dintre ele au fost desfiinţate sau închise, fără a se putea preciza cu certitudine dacă erau în corelaţie cu fenomenul „Blue Wale”.
Dată fiind amploarea pe care fenomenul a luat-o, ca urmare a propagării avertismentelor prin intermediul mass-media, DIICOT Braşov a preluat toate cauzele care vizau implicarea persoanelor în jocul „Balena Albastră”, fie în calitate de jucători, fie în calitate de administratori, pentru a se putea da o rezolvare unitară. Astfel, la DIICOT Braşov au fost reunite 10 cauze penale, precum şi lucrări speciale, în toate existând indicii privind infracţiuni săvârşite în legătură cu jocul "Balena Albastră".
Trei dintre cazuri au fost declarate de procurori ca fiind sinucideri. Este vorba de un tânăr de 17 ani, elev la Liceul „Johannes Honterus” din Braşov, găsit spânzurat pe 4 martie 2017, în pădurea din apropierea străzii Mărul Dulce din Codlea; un tânăr de 13 ani din comuna Nucet, judeţul Dâmboviţa, care s-a spânzurat pe 27 martie 2017; precum şi un elev de 14 ani, care a fost găsit spânzurat la parterul unei case aflate în construcţie din Săcele, judeţul Braşov. De asemenea, pe 15 martie 2017, o adolescentă a căzut de pe acoperişul unui bloc din Sibiu, procurorii susţinând că nu a fost vorba de sinucidere, ci de o moarte accidentală.
„Concluziile anchetei sunt în sensul că jocul «Balena Albastră» a cunoscut o amploare nejustificat de mare, generată de speculaţiile şi informaţiile furnizate de mass-media care, din dorinţa de a avertiza asupra pericolelor la care se expun minorii în mediul online, a escaladat cazuistica, generând o adevărată psihoză în rândul adulţilor. În ceea ce-i priveşte pe minori, s-a constatat că informaţiile în cascadă despre existenţa unui joc potenţial letal, care ar fi făcut numeroase victime, câteva ajungând chiar să-şi ia viaţa, a constituit doar o sursă inepuizabilă de căutări febrile, necesare pentru a alimenta curiozitatea specifică vârstei. Este adevărat însă că marea majoritate a «curioşilor» se încadrează într-un tipar anume: copii ce provin din familii destrămate, cu părinţi divorţaţi ori plecaţi la muncă în străinătate, aflaţi în grija bunicilor sau a unor străini, copii cu probleme preexistente care au căzut victime ale unor persoane, la fel de provocate de implicarea într-un joc perfid, care urmăreau însă producerea unor satisfacţii meschine, de cele mai multe ori cu conotaţii pornografice. Cele mai multe însă dintre cazurile cercetate au vizat minori care şi-au provocat în special răni superficiale din dorinţa de a epata, imitând ceea ce vedeau la alţii ori ceea ce îşi imaginau că presupunea participarea la joc", se arată în ordonanţa de clasare întocmită de DIICOT Braşov.
Procurorii mai spun că, în cauzele în care diverşi minori au arătat că au intrat în legătură cu „administratori” care le cereau să îndeplinească „provocări”, s-a constatat, pe de o parte, că acele contacte nu au putut fi dovedite (lipsa oricăror urme în mijloacele de stocare percheziţionate, lipsa apelurilor de la numere necunoscute şi posibil suspecte în listing), iar pe de alta, că aşa-zişii „curatori” erau blocaţi încă de la început, fără a ajunge să profereze ameninţări ori să sugereze acţiuni grave. În privinţa infracţiunilor de determinarea sau înlesnirea sinuciderii, instigare la lovire sau alte violenţe, şantaj şi ameninţare, „rezultă că nu s-a putut stabili, dincolo de orice dubiu rezonabil, săvârşirea acestor fapte”, arată DIICOT.