„Dietă cu foamete”

Mugur Isărescu a fost întrebat, luni, într-o conferinţă de presă, despre ţintele pe care le are Guvernul pentru reducerea deficitului anul viitor, la ce se aşteaptă BNR şi care ar fi impactul în inflaţie al acestor măsuri.
„Ne aşteptăm la un program de corecţie coerent. Bineînţeles, cu sprijin politic puternic, pentru că orice corecţie, orice ajustare înseamnă pe undeva o strângere a curelei. Să reduci deficitul extern, ca şi deficitul public, înseamnă că îţi adaptezi consumul intern la nivelul producţiei. Dar pe de altă parte, ştim foarte bine că nu orice strângere a curelei este dureroasă. Se poate concepe şi o strângere a curelei cu o dietă sănătoasă, ca să mă exprim aşa, şi atunci şi durerea este mai mică şi efectul este mai bun. Acest mix de politici fiscal bugetare şi de venituri îl aşteptăm şi în funcţie de el vom defini politica monetară”, a declarat guvernatorul BNR. El a adăugat că aşteaptă de la noul guvern un program credibil de corecţie macro-economică.
„Dieta” propusă de Isărescu ar putea duce ori la o „foamete” economică, ori la o intervenţie drastică din partea FMI, susţin însă analiştii economici. „La cum arată situaţia economică actuală, cu un deficit bugetar ce va depăşi 138 de miliarde de lei la finele anului, pare că dieta anunţată de guvernator va fi ori una cu iz de «foamete», ori pacientul România va fi nevoit să treacă direct la «gastro-banding», adică să slăbească forţat în baza unei operaţii financiar-bugetare, cu tăieri drastice de costuri administrative şi perfuzii noi de taxe şi impozite” a declarat, marţi, analistul Adrian Negrescu.
Analistul preconizează că anul viitor, statul va trebui să plătească până la 70 de miliarde de euro în plus faţă de acest an (cheltuieli cu pensiile majorate, cu înzestrarea Armatei, cu investiţiile din PNRR, cu salariile bugetarilor şi cu ratele şi dobânzile la împrumuturile uriaşe luate în ultimii ani etc, iar „colacul de salvare financiară„ ar putea să vină tocmai de la FMI, care „să ne pună la dispoziţie un împrumut de 40-50 de miliarde de euro, cu o dobândă oricum mai mică decât cea oferită de pieţe”. „Condiţiile le ştim deja – scăderea cheltuielilor, creşterea taxelor, o austeritate care va avea mai mult iz de terapie intensivă decât de cură de slăbire. Singura şansă ca România să evite un acord cu FMI şi să nu crească taxele este să atragă toţi banii restanţi din PNRR – circa 16 miliarde pentru 2025 şi să colecteze la buget cu cel puţin 15 miliarde de euro mai mult decât în 2024. Asta ar însemna, însă, ca economia să performeze, să duduie în anul viitor, ceea ce sunt slabe şanse, având în vedere actualul context economic”, a explicat Negrescu. Potrivit analistului, nu este exclus ca, în aceste condiţii, 2025 să fie „încă un an cu o inflaţie ridicată în România, cu un curs valutar peste 5 lei şi cu taxe mai mari”. „Efectele le ştim deja - ne aşteaptă, din păcate, o posibilă recesiune economică cu efecte nedorite pentru toată lumea”, a conchis Adrian Negrescu.