Diaspora nu uită România: Reţeaua de Solidaritate

Plecarea medicilor din ţară ne-a lăsat cu o criză de specialişti, dar a avut şi partea ei bună. Aşa a luat naştere Reţeaua de Solidaritate, prin care medicii români din diaspora au ajutat foarte mult ţara lor de origine. Câţiva membri ai reţelei şi-au dat întâlnire la Braşov, unde au făcut cunoscute eforturile lor pentru îmbunătăţirea sistemului de sănătate din ţara noastră.
„Prin această reţea de solidaritate, prin această comunicare eficientă, România a primit foarte repede protocoale şi a fost printre primele ţări din Europa, după Elveţia, care avea protocoale de lucru pe pandemie şi pe combaterea covidului”, a explicat Christian Macedonschi rolul pe care l-a avut reţeaua medicilor români din diaspora în combaterea pandemiei, la începuturile acesteia. Ideea creării Reţelei de Solidaritate i-a aparţinut unei românce plecate în Elveţia, care este politolog, Gabriela Mirescu.
„Începutul Reţelei de Solidaritate are de-a face cu profesia mea şi cu studiile pe care le-am făcut în Elveţia, în ştiinţe politice şi sociale, unde am studiat foarte mult despre puterea coeziunii, a capitalului uman, a capitalului social şi puterea solidarităţii şi cât de important este ca fiecare cetăţean să se implice şi să nu aştepte întotdeauna d ela factorul politic să facă lucrurile să se mişte”, a explicat Gabriela Mirescu motivele care au determinat-o să creeze această reţea. Aceasta arată că în Elveţia se spune că, dacă se întâlnescu doi elveţieni, fac o asociaţie. După ce a participat la protestul din 10 august, Gabriela Mirescu şi-a spus că trebuie să construiască, în loc să vină doar cu reacţii la acţiunile politicenilor. „Noi trebuie să lucrăm ca o scoică, aşa cum creează o scoică o perlă. De fapt, este un fir de nisip care provoacă o rană, este o durere, iar scoica are capacitatea de a crea din această rană o perlă. Aşa şi noi, în România, din toate rănile noastre şi din toate durerile noastre trebuie să punem mână de la mână şi să începem să creăm perle. Asta încercăm la Reţeaua de Solidaritate, să scoatem ce e mai bun din oameni”, ne-a declarat Gabriela Mirescu.
Dacă pentru încetinirea răspândirii virusului protocoalele au fost extrem de importante. Acum ne confruntăm cu o altă problemă. România a fost fruntaşă la începuturile vaccinării, dar acum a ajuns penultima din Uniunea Europeană.
La Viena lucrează medicul Sorin Popescu, preocupat de găsirea de soluţii pentru ca ţara noastră să poată se revină pe o pantă ascendentă în ce priveşte numărul de vaccinări. „În ceea ce priveşte vaccinarea, eu cred că România este foarte bine organizată, este mult peste aşteptările mele dacă privim modul în care s-a organizat pentru vaccinare. Din păcate, s-a atins un plafon pentru că este nevoie de mult mai multă informare la nivel de mase. Până acum, informarea s-a făcut numai de sus în jos, de la nivel politic înspre cetăţeni. Cred că acum ar trebui să fie făcută de jos în sus, dinspre medici, dinspre preoţi, dinspre profesori înspre cetăţeni”, spune medicul Sorin Popescu.
Cum stăm în acest moment în mediul rural a explicat foarte bine medicul Roxana Sonea, medic de familie într-o comună din Ardeal. „Eu am încercat să le explic oamenilor pe înţelesul lor şi, mai ales, să le dau exemple care să fie pe înţelesul lor. De exemplu, a venit o persoană care mi-a spus că vrea să se vaccineze doar cu Pfizer, iar eu aveam în cabinet doar Johnson. Pacientul mi-a spus că trebuie să plece în străinătate şi nu poate aştepta atât de mult între cele două doze. L-am întrebat ce ar prefera dacă nu ar avea o pereche normală de pantaloni; să iasă în stradă fără pantaloni, sau să poate o pereche de pantaloni trei sferturi. Şi a înţeles”, a spus Roxana Sonea.
Acum, însă, medicul de familie spune că este mai complicat. „Cei care înţelegeau din explicaţiile logice, s-au vaccinat. Cei care au înţeles din exemple, au făcut la fel. Au rămas cei pentru care argumentele de acest fel nu funcţionează. Fie au o părere care nu poat efi schimbată prin acest fel de argumente, fie gândesc emoţional. În această din urmă situaţie este nevoie ca o persoană în care au încredere să le spună să se vaccineze sau să le dea exemplu personal”, este de părere Roxana Sonea.
În Reţeaua de Solidaritate sunt activi acum nu numai epidemiologi, dar şi medici din toate specialităţile şi chiar cercetători. Aceştia se întâlnesc cel puţin o dată pe săptămână şi încearcă să găsească soluţii pentru problemele cu care se confruntă sistemul de sănătate din România şi să găsească persoanele potrivite care le pot şi implementa. Ei le oferă informaţii preţioase din spitalele şi din ţările în care lucrează nu numai medicilor români din ţară, dar şi celor din alte ţări. În acest fel, diaspora românească ar putea pune bazele unei politici comune în domeniul Sănătăţii în Uniunea Europeană, chiar dacă acum fiecare ţară se descurcă aşa cum crede că e mai bine şi cum poate.