Deviz estimativ: 250 milioane de euro

Ieri a avut loc prima întâlnire a grupului de lucru extins, format din reprezentanți ai administrației locale și centrale - pentru construcția noului spital regional al Brașovului. La întâlnire au participat ministrul secretar de stat Cristian Vasile Grasu, primarul George Scripcaru, reprezentanți ai executivului Primăriei Brașov și Consiliului Județean Brașov, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, prefectul Marian Rasaliu și, ca invitați, reprezentanți ai BERD, consultanți, specialiști în domeniul medical și reprezentanți ai Asociației Noul Spital al Brașovului, inclusiv președintele acesteia, Dan Grigorescu, precum și senatorul Florin Orțan.

De reglementat: relaţia cu Spitalul Judeţean

Discuțiile au pornit de la conceptul existent și au intrat într-o serie de detalii tehnice generale, care țin de costuri, accesibilitate, existența unui heliport, posibilitatea asigurării de servicii medicale specializate, asigurarea de spații de cercetare și învățământ la nivel universitar etc. Reprezentanții ministerului au ținut să sublinieze că dincolo de costul de construcție estimat, de aproximativ 250 milioane de euro pentru un spital de 600 -750 de paturi cu toate facilitățile și care să fie la ultimele standarde în domeniu inclusiv după construcția lui, autoritățile locale trebuie să țină seama și de alți factori, precum asigurarea personalului și cheltuielilor de operare, care reprezintă de asemenea un important efort bugetar. Un alt aspect îl reprezintă decizia asupra cărora dintre secțiile actuale ale Spitalului Județean vor trebui să rămână în oraș și să fie independente de noul spital și câte vor trebui incluse în noul spital, deciziile urmând a fi luate în funcție de studiul de prefezabilitate care va fi contractat de Primăria Brașov. Proiectul final trebuie să țină cont, de asemenea, de tendința de îmbătrânire a populației și de categoriile de beneficiari care vor avea nevoie de serviciile acestei unități spitalicești.

De preferat, cea mai nouă tehnologie

„Astăzi, la invitația Primăriei Municipiului Brașov, președintelui Consiliului Județean Brașov și Insituției Prefectului Județului Brașov, am participat la această discuție legată de noul spital de urgență Brașov, pentru care există un teren de peste 18 hectare, așezat într-un loc la care accesul se face atât dinspre DN1 cât și dinspre șoseaua de centură, ceea ce este foarte bine, și care are în imediata apropiere inclusiv un campus de cercetare universitar. Principiile pentru care am venit aici sunt cele legate de modernizarea în sistemul de sănătate din România - vorbim de scăderea numărului de internări, creșterea gradului de ocupare a paturilor la peste 85%, creșterea numărului de servicii oferite în ambulator și îngrijire de zi. Acestea sunt principii fundamentale, care duc către o schimbare în organizarea unui spital românesc. În acest moment avem un concept. După ce Primăria va începe studiul de prefezabilitate, la care Ministerul Sănătății va oferi suport tehnic, vom putea discuta mult mai la obiect. Până atunci, vorbim de un concept, iar în opinia ministerului, spitalul de la Brașov ar trebui să fie un spital clinic de urgență cu 600-750 de paturi, care să acopere nevoile din toată zona, inclusiv câteva județe din jur, și să concentreze expertiza medicală într-un singur loc. Iar dacă vorbim de tehnologie medicală, este de preferat cea mai nouă tehnologie, la cel mai înalt nivel posibil, pentru a vorbi de un proiect fiabil și de durată“, a declarat Cristian Vasile Grasu, secretar de Stat al Ministerului Sănătății, coordonatorul Direcției generale de asistență medicală și sănătate publică și al Departamentului monitorizare implementare proiecte spitale regionale.

Studiul de prefezabilitate va stabili viitoarea structură a unităţii medicale

„Azi am creionat parcursul acestui proiect, drumul pe care îl avem de făcut, plecând de la detaliile și principiile enunțate de ministerul Sănătății și de către BERD, cu care toți suntem de acord. Noi vom ține cont de toate aceste principii și vom achiziționa expertiză de specialitate pentru elaborarea unui studiu de prefezabilitate referitor la acest proiect, care va sta la baza elaborării studiului de fezabilitate, în paralel cu ce are ministerul ca și strategie. Odată parcurse aceste etape, vom ajunge la o concluzie finală asupra structurii acestui obiectiv, ca și dimensionare, caracteristici, criterii și normative valabile astăzi și în viitorii ani, pentru că trebuie să avem un spital care să ofere condiții de top inclusiv în anii ce vor urma construcției lui. Desigur, în toate fazele proiectului ne vom consulta cu toate părțile implicate și cu toți partenerii“, a declarat primarul George Scripcaru.

Concluziile BERD după întâlnirea de ieri

„Proiectul are în acest moment premise foarte bune de a se materializa, ceea ce nu este simplu de realizat: există un teren disponibil, există acte normative care spun că terenul va fi utilizat pentru această destinație, există o părere unanimă - atât din partea instituțiilor, cât și a mediului politic și al societății civile - asupra acestei priorități, ceea ce este extraordinar, pentru că un proiect de această anvergură are nevoie de cooperare și susținere. Azi am constatat această cooperare, am constatat că toate părțile implicate - autorități și societate civilă - consideră că este un proiect prioritar și doresc un proiect fezabil, iar mesajul dat de Ministerul Sănătății este că va ajuta la o primă dimensionare a acestui proiect. Și pentru discuția de astăzi, BERD a angajat un expert pe termen scurt exact cu rolul de a analiza situația actuală în ceea ce privește serviciile medicale, infrastructura, necesitatea, ca estimare preliminară a dimensiunilor care vor duce la un proiect fezabil, iar opiniile sale preliminare sunt asemănătoare opiniilor prezentate astăzi de minister și de autoritățile locale“, a precizat Venera Vlad, Director asociat, Senior Banker pentru infrastructură municipală și de mediu, Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare. 

Cât despre finanţarea noului spital, varianta indicată de Guvern este parteriatul public-privat, pe plan local analizându-se şi ipoteza împrumut BERD.