Devine public: eşti bun sau rău platnic. „În alte ţări se poate, putem şi noi, cu GDPR cu tot”

Un proiect de lege elaborat de Ministerul Dezvoltării propune ca datoriile românilor către Fisc şi către direcţiile locale de taxe să devină informaţii publice, accesibile online. Proiectul, pus în dezbatere de câteva luni, prevede publicarea unor liste detaliate cu datornicii din România, dar şi cu cei care îşi plătesc taxele la timp.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a explicat, la Pro TV, că măsura este justificată şi deja aplicată în alte state europene, precum Spania, Grecia, Slovenia, Irlanda şi Ungaria. Oficialul consideră că publicarea listelor ar reprezenta un act de transparenţă şi un instrument de presiune publică asupra celor care nu îşi achită obligaţiile fiscale: „Este o măsură corectă, în primul rând pentru contribuabilii care cu bună-credinţă se străduiesc şi îşi plătesc impozitele an de an. E şi o măsură de transparenţă şi presiune publică pentru cei care nu plătesc”. 
Iniţiativa ar reprezenta o schimbare majoră, întrucât, în prezent, aceste date sunt considerate secret fiscal, iar pe listele publice apar doar firmele şi instituţiile cu restanţe.
Măsura ridică însă semne de întrebare din perspectiva legislaţiei privind datele personale. Avocatul Radu Cătălin Pavel spune că publicarea unor astfel de informaţii poate intra în conflict cu normele GDPR şi poate genera riscuri de stigmatizare socială, afectând inclusiv locurile de muncă sau colaborările profesionale ale persoanelor vizate. „În alte ţări se poate, putem şi noi, cu GDPR cu tot”, a spus însă ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.
Ultima listă publică a datornicilor persoane fizice a fost publicată de ANAF în urmă cu un deceniu, incluzând atunci nume cunoscute din administraţia locală şi centrală. Ulterior, aceste informaţii au fost reclasificate ca date protejate.
Potrivit noului proiect, ANAF ar urma să publice liste cu persoanele fizice care au datorii la stat, similar modului în care sunt afişate restanţele companiilor. Printre cei vizaţi se numără persoane care obţin venituri din chirii, tranzacţii cu criptomonede sau alte activităţi impozabile, dar care nu îşi achită obligaţiile fiscale. În paralel, autorităţile fiscale vor afişeze şi o listă a contribuabililor fără restanţe, iar primăriile ar trebui să publice separat numele celor care nu şi-au plătit taxele locale pentru locuinţe, terenuri sau autoturisme.