Devenim din ce în ce mai proşti? Ne scade constant coeficientul de inteligenţă, arată studiile

Oricâte lucruri greşite ar fi făcut omenirea în secolul XX, măcar aveam un lucru cu care ne puteam lăuda: conform măsurătorii testelor IQ, oamenii deveneau mai inteligenţi. Creşterea constantă a IQ-ului se numeşte „efectul Flynn” şi a durat zeci de ani, începând cu 1932. În 1984, politologul James Flynn, care locuieşte în Noua Zeelandă, a descoperit că valorile de inteligenţă măsurate în numeroase ţări au fost în continuă creştere de la începutul secolului XX, cu diferenţe de 3 – 5 puncte de IQ de la o generaţie la alta, scrie DW. Această creştere a fost atribuită unor factori precum o mai bună nutriţie şi asistenţă medicală. Dar, mai presus de toate, a fost rezultatul unui acces mai larg la educaţie.
Cu toate acestea, la scurt timp după trecerea la noul mileniu, statisticienii norvegieni au descoperit că „efectul Flynn” nu mai funcţiona. Dimpotrivă, unele ţări au înregistrat o stagnare sau chiar o uşoară scădere a scorurilor IQ de atunci. Până în ziua de azi, cercetătorii încă se mai întreabă: De ce devenim mai proşti?

Digitalizarea şi schimbările din peisajul media
Mulţi neurobiologi şi psihologi suspectează că digitalizarea şi schimbările din peisajul media ar putea avea un impact negativ asupra scorurilor IQ. S-a dovedit că timpul sporit petrecut în faţa ecranului şi accesibilitatea constantă prin intermediul smartphone-urilor reduc capacitatea noastră de concentrare. Creierele noastre sunt pur şi simplu suprasolicitate. Şi factorii biologici externi ar putea avea, de asemenea, un impact asupra inteligenţei, cum ar fi creşterea exponenţială a producţiei de combustibili fosili şi utilizarea zilnică a plasticului.
Cercetătorii de la Centrul Ragnar Frisch pentru Cercetare Economică din Norvegia au analizat în jur de 730.000 de teste IQ făcute de bărbaţi înainte de serviciul militar obligatoriu, între 1973 şi 2009. S-a descoperit că scorurile IQ medii erau în plină cădere şi nu cu vreo proporţie nesemnificativă. Fiecare generaţie de bărbaţi norvegieni pare să fie cu 7 puncte mai proastă decât generaţia dinaintea sa. Iar după cum subliniază PsyBlog, acesta nu era nici măcar primul studiu care a descoperit că „efectul Flynn” s-a inversat, deşi era cel mai convingător de până atunci.

Obsesia pentru tehnologie
Ştim, aşadar, că de vină sunt factorii artificiali şi nu natura, dar încă nu se cunoaşte care aspect al vieţii moderne se face vinovat pentru acest declin.
A apărut şi teoria conform căreia obsesia noastră pentru tehnologie ar putea fi de vină, însă, cum declinul a început în anii ’70, cu ceva timp înainte ca lumea să-şi petreacă timpul holbându-se la ecrane, tehnologia nu poate fi singura cauză.
Alte explicaţii posibile sunt dietele nesănătoase, programele mass-media din ce în ce mai axate pe divertisment, declinul calităţii actului şcolar şi lecturile din ce în ce mai sărace.

Detaliu tehnic
Problema ar putea fi cauzată şi de un detaliu tehnic al testelor de inteligenţă. Savanţii fac distincţie între inteligenţa cristalizată (lucrurile care ţi s-au predat şi pe care ţi le aminteşti) şi inteligenţa fluidă (abilitatea de a învăţa lucruri noi). Cea cristalizată cuprinde lucrurile pe care le-ai învăţat, cea fluidă se referă la abilitatea unui individ de a vedea în perspectivă şi de a-şi folosi logica în rezolvarea unor probleme de care nu s-a mai lovit până în prezent. Implicaţia aici este că nu am fi mai puţin deştepţi, ci testele IQ nu au ţinut pasul cu evoluţia societăţii. Însă până când cercetătorii nu-şi vor pune la bătaie inteligenţa fluidă să rezolve această nouă dilemă, noi şi IQ-urile noastre mici nu vom şti unde e de fapt problema, concluzionează PsyBlog.

„Confirmarea” din SUA
Devenim tot mai proşti este afirmaţia care a făcut înconjurul internetului nu mai departe de luna martie a acestui an, când a fost publicat un studiu al Northwestern University şi University of Oregon (SUA), care concluzionează că, după o perioadă de stagnare, IQ-ul a început să scadă, pentru prima dată în SUA, perioada analizată fiind de această dată 2011 - 2018. Faţă de finalul secolului al XX-lea, coeficientul de inteligenţă ar fi fost mai mic cu 0,5 până la 2 procente per deceniu, şi în unele cazuri chiar 6 procente. Deşi s-au făcut multe studii în această direcţie, puţine sunt cele care confirmă informaţia.

Ce spun specialiştii români?
În ţara noastră, cel mai frecvent sunt testaţi copiii, care, dimpotrivă, se nasc cu un grad de inteligenţă mai ridicat. Însă, odată cu trecerea anilor, se întâmplă ca acesta fie să se plafoneze, fie să scadă.
„În primul rând un singur studiu de inteligenţă nu este suficient, nu putem să afirmăm că oamenii au devenit mai proşti sau mai deştepţi. Există în ştiinţe anumite mecanisme de a măsura felul în care evoluează inteligenţa cognitivă, măsurată de testul IQ prin diferite escale în populaţie de-a-lungul unor generaţii”, spune Andrei Stupu, expert în educaţie.
Tot din sfera speculaţiilor false, arată acesta, fac parte şi afirmaţiile precum de vină ar fi femeile, care îşi testează mai des inteligenţa decât în trecut... persoanele din pătura socială inferioară fac mai mulţi copii decât cei din pătura socială superioară şi... tehnologia ar contribui la prostirea populaţiei.
Specialiştii susţin că IQ-ul nu reflectă doar inteligenţa cognitivă a unei persoane. De exemplu, la copii, cu ajutorul acestui test se poate face o predicţie destul de bună asupra performanţei academice şi profesionale.
„Noi ne naştem cu toţii foarte inteligenţi, adică vorbim de milioane de neuroni, deci există acest potenţial în primii 2 ani de viaţă, ce se întâmplă cu copilul pe parcursul dezvoltării lui ţine foarte mult de adult”, a spus Mihaela Feodorf, administrator centru de testare IQ.
Astfel, specialiştii recomandă ca în primii ani de viaţă ai copilului, acesta să fie ajutat să descopere cât mai multe lucruri şi să nu se împrietenască cu tehnologia prea devreme, deoarece poate apărea comoditatea, iar cei mici nu vor mai fi nevoiţi să facă niciun efort pentru cunoaştere.
„Acum există totul «la îndemână», pe internet, şi atunci noi nu mai facem un efort, devenim mai comozi, mai superficiali, considerăm că ştim doar pentru că ştim unde să căutăm, dar nu aprofundăm. În clipa în care şi în viaţa de adult, sau adolescent, rămâi într-o singură paradigmă, eşti foarte bun la matematică, sau informatică, şi rămâi doar în acel domeniu şi nu îţi mai cauţi alte interese, atunci există riscul ca inteligenţa noastră să se aplatizeze”, arată sursa citată.
Deşi testele de inteligenţă standardizate pot măsura IQ-ul incepând cu vârsta de aprozimativ 3 ani şi până la vârsta de 90 de ani, o evaluare complexă şi valoroasă a abilităţilor cognitive - atât verbale, cât şi non-verbale, poate fi făcută după vârsta de 6 ani.