„Detectivii proteinelor” spun că au ADN-ul lui Vlad Ţepeş

Oamenii de ştiinţă specializaţi în analiza „biomoleculelor istorice” au reuşit să extragă ADN dintr-o scrisoare din secolul al XV-lea, scrisă de Vlad Ţepeş. Această descoperire dezvăluie informaţii despre viaţa domnitorului care a inspirat personajul vampiric al lui Bram Stoker, scrie The Mirror.
Gleb şi Svetlana Zilberstein au declarat că reuşita lor s-a petrecut „într-o noapte întunecată şi furtunoasă” din luna mai, la exact 125 de ani de la data la care Bram Stoker a publicat romanul despre vampirul Dracula.
Aceştia au lucrat în Transilvania, pe un document vechi de peste 500 de ani, semnat de Dracula însuşi, căutând material genetic din transpiraţia, amprentele şi saliva domnitorului.
Cei doi, supranumiţi „detectivi ai proteinelor” sau „chimişti istorici”, pot construi o imagine nu doar a constituţiei fizice a domnitorului valah care a devenit cunoscut sub numele de Vlad Ţepeş pentru pedeapsa de a-i trage în ţeapă pe duşmanii săi, ci şi a condiţiilor de mediu în care a trăit.
„A fost mistic faptul că am extras moleculele lui Dracula în ziua în care romanul lui Bram Stoker a fost publicat acum 125 de ani”, a declarat Gleb Zilberstein. „Nu am planificat în mod special această dată. Toată noaptea, după extragerea moleculelor lui Dracula, a plouat şi a fulgerat, câinii au urlat. A fost într-adevăr o atmosferă foarte magică. Contele Dracula şi-a binecuvântat eliberarea din arhiva românească”.
„Strămoşii noului monarh britanic Charles al III-lea pot fi urmăriţi până la acest conducător de temut al României, de unde şi interesul lui Carol al III-lea în această ţară, care merge dincolo de legăturile de sânge îndepărtate”.
Sângerosul conducător din secolul al XV-lea, cunoscut pentru faptul că îşi ucidea duşmanii – pe turci şi pe boierii trădători – prin înfigere în ţepuşe de lemn, provocând o moarte atroce care putea dura uneori până la trei zile, este, din punct de vedere tehnic, străbunicul lui Charles, pe linia reginei Maria de Teck, consoarta lui George al V-lea, bunicul reginei Elisabeta a II-a, aşa cum a dezvăluit Charles însuşi.

Biomoleculele istorice
„Treaba noastră este să găsim urmele biochimice rămase din momentul în care obiectul istoric a fost creat sau când a fost folosit de un personaj istoric”, declară Gleb Zilberstein. „Atunci când sunt găsite biomolecule istorice, începem să le analizăm. Adică, să determinăm compoziţia moleculară şi vârsta moleculelor istorice. Determinăm în principal proteinele şi metaboliţii”.
Aceste molecule sunt mai stabile decât ADN-ul şi oferă mai multe informaţii despre condiţiile de mediu, sănătatea, stilul de viaţă, alimentaţia persoanei istorice căreia i-au aparţinut.
Pentru a descoperi secretele scrisorilor, cercetătorii au folosit o peliculă de plastic specializată, numită EVA, sau acetat de etilenă-vinil, pentru a extrage orice proteine sau molecule mici din hârtie fără a o deteriora.
Aceste extracte au fost apoi analizate cu ajutorul spectrometriei de masă.
Proteinele cele mai degradate au fost probabil cele mai vechi şi, prin urmare, este foarte probabil ca acestea să provină de la Vlad, în comparaţie cu proteinele mai noi, mai puţin degradate, care ar fi putut proveni de la alte persoane care au manipulat scrisorile mai recent.

Soţii Zilberstein
Aceştia s-au născut în Kazahstan, iar în ultimii 26 de ani au trăit şi au lucrat din Tel Aviv, Israel. Împreună cu profesorul Pier Giorgio Righetti de la Universitatea Politehnică din Milano, au dezvoltat analiza biochimică folosită pentru a extrage proteine din obiecte atinse sau purtate de persoane de mult timp decedate.
Primul lor experiment a fost pe manuscrisul original al romanului „Maestrul şi Margareta” al scriitorului sovietic Mihail Bulgakov. Pe acesta au găsit urme de morfină şi proteine de patologie renală, ceea ce dovedeşte că l-a scris în timp ce se afla sub influenţa medicamentelor pe care le folosea pentru a ameliora durerile acute la rinichi.
După Bulgakov, a urmat Anton Cehov. Cercetătorii au analizat cămaşa în care a murit şi ultima sa scrisoare. Cehov suferea de tuberculoză şi a folosit diverse substanţe ca analgezice, dar a murit din cauza unui atac cerebral.
Un portret molecular al lui Vlad Ţepeş în momentul în care a scris sau semnat scrisoarea
După Cehov, au analizat scrisoarea lui George Orwell către Moscova, pe care s-au găsit urme de tuberculoză, pe care a contractat-o în Spania.
Zilberstein a declarat că analiza oferă o imagine a stilului de viaţă al persoanei respective şi a factorilor din mediul înconjurător în momentul în care a manipulat orice probă asupra căreia se lucrează.
În cazul lui Vlad Dracula, aceasta a inclus o scrisoare pe care acesta a scris-o locuitorilor din Sibiu la 4 august 1475, informându-i că în scurt timp îşi va stabili reşedinţa în oraşul lor.
„Cu ajutorul analizei, ne aşteptăm să primim un instantaneu al unui portret molecular al lui Vlad Dracula în momentul în care a scris sau a semnat această scrisoare, adică starea sa de sănătate, ce mânca şi cum era atmosfera din jurul”, spune Zilberstein.