„Deşteaptă-te, române!”, simbol naţional din a cărui istorie Braşovul face parte

De 16 ani, ziua de 29 iulie este dedicată Imnului Naţional al României, iar momentul a fost cinstit şi ieri ca atare, în Piaţa Tricolorului, unde câteva sute de braşoveni au venit să urmărească defilarea la care au participat membrii ai Brigăzii 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa”, ai Inspectoratului Judeţean de Jandarmi şi ai Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei”. Ceremonia a debutat prin salutul şi întâmpinarea persoanelor oficiale, iar după ceremonialul religios de rugă şi închinare pentru români, momentul culminant l-au reprezentat intonarea imnului şi defilarea ce a avut loc pe acordurile muzicii militari a Academiei Forţelor Aeriene „Henri Coandă”. „Sărbătorim unul din simbolurile noastre naţionale, consfinţit prin Constituţia adoptată în 1991, de care trebuie să fim mândri pentru că versurile sale au fost scrise la Braşov, de către Andrei Mureşanu. «Deşteaptă-te române!» rămâne legat de oraşul nostru şi pentru că a fost cântat şi de muncitorii care pe 15 noiembrie 1987 au ieşit în stradă, iar apoi a fost strigătul plin de speranţă al celor care au participat la Revoluţia din 1989. Sper ca acordurile imnului nostru să se audă atât în ţară, cât şi peste hotare, pentru a marca succese cât mai mari ale românilor”, a declarat subprefectul Mihai Mohaci, prezent la manifestare. De asemenea, primarul George Scripcaru a afirmat că „pentru toţi românii, imnul naţional trebuie să existe în suflet, fiind unul din cele mai importante simboluri. Ar trebui să trăim cu el zi de zi, toată viaţa, indiferent dacă e vorba de românii din ţară sau cei din străinătate. Noi, braşovenii suntem cu atât mai mândru de imn, deoarece Şcheii Braşovului fac parte din istoria lui”.

Foto: Ceremonia a început cu primirea şi salutul personalităţilor oficiale.

Versurile imnului naţional actual al României aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet romantic, jurnalist, traducător, un adevărat tribun al epocii paşoptiste. Poemul acestuia, „Un răsunet”, scris în vremea Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile de Anton Pann (1796-1854), cunoscut poet şi culegător de folclor, şi cântat pentru prima dată pe 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea. Cel puţin aşa spune „istoria oficială”, pentru că sunt cercetători care susţin că şi melodia imnului naţional îşi are sorgintea la Braşov. Potrivit acestora, Gheorghe Ucenescu (1830 - 1896), dascălul de cântări şi (pe atunci) psalt al Bisericii Sfânta Treime din Şchei, este autorul melodiei imnului „Deşteaptă-te, române!”. În 1848, la Braşov, la cererea lui Andrei Mureşanu, Ucenescu i-a intonat mai multe melodii pentru nişte versuri de-ale sale (poezia „Un răsunet”). Una dintre ele a fost aleasă în cele din urmă, devenind peste ani imnul României.

Foto: Braşovenii prezenţi la eveniment au intonat imnul alături de militari şi jandarmi.

„Conţine o frază elocventă mai ales vremurilor de după 1989“
„Asistăm la un eveniment deosebit, plin de emoţie. Cel mai important pilon al poporului român este alcătuit din imn şi drapelul naţional. «Deşteaptă-te române!» aduce aminte poporului şi ostaşilor de glorioase momente din istoria neamului, precum Revoluţia din 1948 sau Războiul de Independenţă din 1877. Conţine o frază cheie, «Acum ori niciodată, croieşte-ţi altă soartă, la care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!», care s-a dovedit a fi elocventă mai ales după 1989, când poporul nostru şi-a luat, într-adevăr, soarta în propriile mâini”, ne-a spus Tudorică Petrache, comandantul Garnizoanei Braşov şi al Brigăzii 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa”.

Foto: „«Deşteaptă-te române!» ar trebui cântat la orice eveniment. Vin să sărbătoresc în fiecare an Ziua Imnului Naţional şi de fiecare dată trăiesc alte şi alte emoţii”, ne-a spus o braşoveancă prezentă în Piaţa Tricolorului.