Curs BNR

1 EUR = 4.9729 RON

1 USD = 4.5749 RON

1 GBP = 5.9082 RON

1 XAU = 354.1460 RON

1 AED = 1.2456 RON

1 AUD = 3.0311 RON

1 BGN = 2.5426 RON

1 BRL = 0.8212 RON

1 CAD = 3.3238 RON

1 CHF = 5.1357 RON

1 CNY = 0.6289 RON

1 CZK = 0.1962 RON

1 DKK = 0.6665 RON

1 EGP = 0.0946 RON

1 HUF = 1.2740 RON

1 INR = 0.0547 RON

1 JPY = 2.9336 RON

1 KRW = 0.3300 RON

1 MDL = 0.2576 RON

1 MXN = 0.2551 RON

1 NOK = 0.4155 RON

1 NZD = 2.7278 RON

1 PLN = 1.1624 RON

1 RSD = 0.0425 RON

1 RUB = 0.0524 RON

1 SEK = 0.4257 RON

1 TRY = 0.1388 RON

1 UAH = 0.1109 RON

1 XDR = 6.0675 RON

1 ZAR = 0.2495 RON

Editia 8228 - 25 iul 03:55

Despre provocările mediului construit din Brașov: „Doar activitatea de urmărire a comportării construcțiilor în timp ne poate da detalii esențiale despre siguranța unei structuri în exploatare”

Autor: Marius BOERIU

Publicat la 19 iulie 2023

Interviu cu Mariana Garștea, CEO Sixense România

Despre provocările mediului construit din Brașov: „Doar activitatea de urmărire a comportării construcțiilor în timp ne poate da detalii esențiale despre siguranța unei structuri în exploatare”

Brașovul se transformă într-un pol economic major la nivel național: a devenit a treia mare piață rezidențială a țării, investește masiv în infrastructura rutieră, iar recenta inaugurare a aeroportului va contribui la toată această efervescență de investiții în mediul construit local.

Ce urmează pentru regiune? În ce fel este necesar ca factorii de decizie – autorități și dezvoltatori – să îndeplinească și o serie de standarde de calitate pentru întreținerea proiectelor realizate, nu doar pentru dezvoltarea lor? De ce anume trebuie să țină cont?

La toate aceste întrebări ne răspunde Mariana Garștea, Director general al companiei Sixense România, specializată în activitățile de urmărire a comportării construcțiilor în timp, cu ajutorul unor soluții digitale moderne și inovatoare. Doamna Garștea este, de asemenea, și co-fondatoare a APMGS, Asociația Profesională de Monitorizare Geotehnică și Structurală, care oferă principalele repere de bune practici referitoare la întreținerea corectă a sănătății structurale a mediului construit.

Iată ce ne-a explicat în continuare.

Este foarte clar că, în cazul Brașovului, vorbim despre investiții din ce în ce mai importante în mediul construit. În completarea tuturor acestor dezvoltări, ce anume credeți că trebuie să aibă în vedere autoritățile publice și investitorii, atunci când vine vorba despre proiectele lor?

Așa este – observ că Brașovul și alte orașe din zonă beneficiază de o serie de investiții importante în mediul construit, ceea ce nu poate să fie decât un semnal bun și un lucru favorabil și încurajator.

Ceea ce le spunem noi în general clienților și partenerilor noștri – autorități publice sau dezvoltatori privați – este că nu doar execuția sau dezvoltarea sunt procese complicate și uneori chiar anevoioase, în care se investesc multă energie și multe resurse; ci și perioada de exploatare vine cu multe provocări și cu o serie de standarde și cerințe care trebuie știute și planificate din timp, chiar de la începutul proiectului.

Așa că ceea ce ar mai trebui să aibă în vedere oricine face o investiție în patrimoniul construit, respectiv gestionează deja un proiect – este respectarea cerințelor legate de sănătatea structurală a acestuia, pentru toată durata de viață a asset-ului despre care vorbim.

Pe înțelesul tuturor, ce înseamnă acest concept, în ce activități se reflectă el și ce trebuie făcut, mai exact?

Sănătatea structurală a unui proiect se referă la prezervarea unei comportări normale a construcției în timp.

Pe termen mediu și lung – iar când vorbim despre o construcție, nu avem cum să nu vorbim despre zeci de ani de exploatare la care ne raportăm –, orice proiect ajunge să fie afectat de o serie de riscuri: de la schimbările climatice, fenomene naturale extreme (temperaturi ridicate, vânt puternic, inundații, alunecări de teren etc.) până la degradarea naturală, cauzată de procesul de îmbătrânire al unei clădiri. Acestea pot deteriora structura asset-ului, punându-l în pericol și în același timp punând în pericol și comunitatea care îl folosește.

Ca să prevenim incidente mai mari sau mai mici sau chiar accidente grave, se efectuează activitatea de monitorizare geotehnică și structurală – sau, așa cum mai este ea numită, comportarea construcției în timp. Aceasta este o obligație legală și, deși nu este întotdeauna o prioritate în anumite proiecte (așa cum sunt proiectarea, execuția și altele), ar trebui să fie tratată pe măsura informațiilor critice pe care le oferă.

Doar activitatea de urmărire a comportării construcțiilor în timp ne poate da detalii esențiale despre: dacă structura se comportă așa cum a fost proiectată, dacă un risc major o poate afecta, dacă apar anumite fisuri, deplasări, deformații etc., dacă există vreun pericol de siguranță pentru ceilalți, dacă trebuie să fie luate decizii legate de reparații sau alte intervenții – totul proactiv, fără să așteptăm să se întâmple ceva grav, să apară cheltuieli și mai ridicate sau, mai rău, să apară accidente fatale.

Cu cât vorbim despre proiecte de o complexitate mai mare sau care sunt folosite la scară largă – cum ar fi infrastructura de transport, de exemplu –, cu atât este nevoie să luăm în calcul chiar automatizarea activității de urmărire a comportării construcțiilor în timp. Ce înseamnă acest lucru, de fapt? Înseamnă că ne folosim de tehnologie și de o serie de soluții digitale, prin care datele preluate din teren sunt accesibile instant prin intermediul unei platforme software: fără erori, fără întârzieri, fără informație care apare peste 3 zile, deși este nevoie de ea acum.

Monitorizarea geotehnică și structurală automatizată vine cu sisteme de alarmare, cu raportări real time, cu urmărire a asset-urilor remote/ la distanță, deci cu o eficientizare extrem de mare a întregului proces.

Și mă întorc la întrebarea dvs.: tot ce am explicat deja mai sus înseamnă monitorizarea sănătății structurale, făcută ca la carte, corect și transparent, așa cum ar trebui să fie ea. Realitatea este că nu întotdeauna lucrurile se întâmplă ca atare, fie pentru că specialiștii aleși nu au întotdeauna know-how-ul necesar – și ajungem la fel de fel de anomalii în practică: date greșite, proiecte copy-paste, instrumente alese necorespunzător etc. –, fie pentru că pur și simplu activitatea de monitorizare nu este tratată ca o prioritate și bugetată ca atare.

Atrag atenția asupra faptului că este extrem de important pe mâinile cui este lăsată verificarea sănătății structurale a unei construcții. Echipa pe care o conduc, Sixense România, este de peste 12 ani pe piață. De-a lungul timpului, am colaborat cu o tipologie foarte largă de proiecte, atât publice, cât și private, și ne-am certificat ca laborator de analize și încercări în construcții, fiind în acest moment singura companie din România care are un laborator autorizat dedicat exclusiv monitorizării geotehnice și structurale.

Ce consecințe negative ar avea lipsa de prioritizare a sănătății structurale pentru proiectele de construcții locale? Dați-ne câteva exemple.

Așa cum explicam deja, din păcate tendința este deseori de a spune „mie nu mi se poate întâmpla asta” sau „las’ că merge și-așa”. Dar experiența – și mă refer chiar la experiența recentă – ne arată că aceste două atitudini nu ne servesc deloc, dimpotrivă: ne fac mai mult rău și aduc prejudicii serioase mediului construit.

Sunt mai multe exemple legate de lipsa de prioritizare a sănătății structurale în jurul nostru. Alunecările de teren care mai înghit o porțiune de autostradă, podurile care se prăbușesc fără să se fi știut de vreo problemă cu structura, clădiri care se deplasează fără nicio explicație – toate sunt consecințe ale lipsei unor lucrări coerente de monitorizare structurală și geotehnică în execuție, cât și în exploatare.

În orice caz, aș vrea să ne menținem atitudinea pozitivă și orientată pe soluții. Se pot face pași importanți și se poate acționa de mâine, pentru ca cele de mai sus să nu se (mai) întâmple. Activitatea de urmărire a comportării construcțiilor în timp este la îndemâna autorităților și dezvoltatorilor și este un instrument extrem de valoros și de important, de care trebuie să se folosească și de care se pot folosi cu ușurință.

Totuși, sunt multe proiecte locale care, din păcate, nu au o perspectivă pe termen lung și o privire de ansamblu pentru toată durata de viață. Ce se întâmplă cu acestea și ce se poate face?

Și pentru aceste situații, noi ne-am concentrat pe soluții și pe o abordare constructivă, care să schimbe, încetul cu încetul, piața: să informeze, să vină cu repere de bune practici, să arate cum trebuie făcute lucrurile, să promoveze colaborarea între specialiști, pentru că toți cred că avem un interes comun – să contribuim la proiecte sănătoase și care să stea în picioare și peste generații.

De aceea, am fondat, împreună cu alți jucători din industrie, Asociația Profesională de Monitorizare Geotehnică și Structurală (APMGS), care își propune să fie o voce-reper și să îi direcționeze pe toți cei care poate nu știu de unde să înceapă, să tragă semnale de alarmă acolo unde este nevoie de ele, să acționeze pentru ca situații dezastruoase să nu mai aibă loc.

Le recomand factorilor de decizie care vor să rămână informați – să fie în contact cu activitatea noastră din cadrul APMGS, este un punct bun de unde să începem dialogul și de unde să începem colaborarea, pentru acele proiecte care încă nu au parte de abordarea corectă în ceea ce privește monitorizarea sănătății structurale.

Altfel, așa cum spuneam deja, soluții există. Există deja în România de mult timp toată tehnologia necesară și tot know-how-ul pentru a dezvolta și întreține un mediu construit sănătos structural, indiferent dacă vorbim despre clădiri civile sau despre infrastructură. 

 

+9 -0

Comentarii

nu este nici un comentariu

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie