„Desfiinţat” de ministru

Proiectul Parcului Natural Brassovia, un proiect promovat de administraţia locală braşoveană după alegerile locale din anul 2020, a fost „desfiinţat” de ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor,  Tanczos Barna (foto sus). Despre acest proiect, ministrul a fost întrebat luni, 22 august, la Braşov, unde a participat la prezentarea Strategiei Naţionale Forestiere, unul dintre răspunsurile lui Barna a fost că „nu am înţeles exact cum va arăta acest parc”. Ba mai mult, rectorul Universităţii Transilvania, prof. univ. dr. ing. Ioan Abrudan (foto jos), a avut remarci destul de acide la adresa iniţiatorilor: „Când vorbim de conservare trebuie să avem un motiv pentru conservare”.

Ministrul e deschis, dar Braşovul nu l-a convins   
Ministrul a spus că nu a primit nicio propunere privind înfiinţarea unui parc natural la Braşov, aşa cum este definit de legislaţia naţională (şi care se înfiinţează printr-o lege). „Sunt susţinătorul tuturor parcurilor din România, dacă sunt respectate prevederile legale şi procedurile. Noi nu am primit nicio propunere în acest sens. Am vorbit cu domnul Coliban (Allen Coliban, primarul Braşovului – n.r. ) destul de mult pe această temă. Aştept iniţiativa concretă de la nivelul Municipiului Braşov sau de la o asociere de unităţi administrativ - teritoriale. Înţeleg să se doreşte un parc care depăşeşte teritoriul municipiului Braşov. Este un proiect în pregătire şi eu mă bucur de iniţiativă şi aştept propunerea concretă din partea autorităţii locale. Dacă nu, dacă se va propune un parc naţional, este o altă discuţie”, a declarat ministrul.
Conform explicaţiilor ministrului, în momentul în care au început discuţiile cu autorităţile braşovene despre acest proiect, întrebarea lui a fost ce nivel de protecţie al pădurilor este luat în calcul. „Dacă doriţi un nivel de protecţie strictă, înseamnă că nu se mai plimbă nimeni nestingherit pe acolo. Când, la nivel urban se identifică exact scopul acestui demers, se găseşte acel echilibru şi ştim cu exactitate unde vrea să ajungă comunitatea, putem să încadrăm parcul pe această plajă de restricţii mai mult sau mai puţin stricte. Dacă tot s-a pornit de la nivel local acest demers, important este să se definească scopul şi obiectivul care trebuie atins, apoi putem merge, împreună, mai departe”, a continuat ministrul.

Rectorul Universităţii Transilvania: „Trebuie să avem un motiv pentru conservare”
La rândul său, rectorul Universităţii Transilvania Braşov, prof. univ. dr. ing. Ioan Abrudan, a declarat că există un studiu în derulare, realizat de Institutul de Cercetare - Dezvoltare „Marin Drăcea”, iar acesta va fi încheiat anul viitor. „Prin acest studiu se face o analiză a valorii de protecţie şi a situaţiei tuturor pădurilor Braşovului. Când vorbim de conservare trebuie să avem un motiv pentru conservare. Conservarea de dragul stabilirii unui procent sau pentru a acoperi o anumită suprafaţă nu-şi are rostul, dacă nu avem ce conserva acolo. Prima dată trebuie făcută o radiografie speciilor şi habitatelor din această zonă, apoi trebuie stabilit ce nivel de protecţie necesită acestea. Să nu uităm că Braşovul are arii protejate, inclusiv Tâmpa”, a argumentat Abrudan.

Defrişările pentru dezvoltări imobiliare, un mit?
Ministrul Mediului, Tanczos Barna, şi rectorul Universităţii Transilvania, prof. univ. dr. ing. Ioan Abrudan, au răspuns ieri şi întrebărilor legate de riscul apariţiei unor dezvoltări imobiliare în locul pădurilor din jurul Braşovului, după ce acest scenariu a fost vehiculat în spaţiul public de iniţiatorii proiectului Brassovia.
Astfel, Ioan Abrudan a declarat că „în calitate de membru al Consiliului de Administraţie al Regiei Publice Locale a Pădurilor Kronstadt (care administrează fondul forestier al municipiului Braşov – n.r.), „pot spune că, pentru proiecte imobiliare, nu există nicio pierdere în ceea ce priveşte fondul forestier. Nici un hectar, nici măcar un ar. Cred că ar trebui să discutăm acest subiect la modul profesionist”.  
Pe de altă parte, ministrul Mediului a menţionat că o dezvoltare imobiliară prin scoaterea terenului din fondul forestier nu este imposibilă, dar investitorii evită astfel de situaţii. „O astfel de dezvoltare este atât de scumpă, încât, în proporţie de peste 90%, investitorii renunţă la procedura de scoatere din fond forestier. Nu văd ca dezvoltarea imobiliară să pună o presiune atât de mare pe fondul forestier. Foarte puţine terenuri sunt scoase din fondul forestier strict pentru astfel de proiecte. Trebuie să asigure împădurirea unui teren cu o suprafaţă de cinci ori mai mare decât cel scos din fondul forestier”, a explicat Barna.
Reamintim că în şedinţa de plen a Consiliului Local Braşov, Primăria Braşov a supus aprobării un proiect de hotărâre privind înfiinţarea Ariei Naturale Protejate de Interes Local Brassovia, care includea fondul forestier al municipiului Braşov. Proiectul de hotărâre de Consiliu Local a fost respins.