Desființăm spitale ca să finanțăm privații?

Dacă stăm să judecăm lucrurile fără părtinire, probabil că din mulțimea de miniștri pe care i-a avut Sănătatea (mai mulți să fi fost doar la Educație) se detașează prin calitatea de ansamblu a prestației sale, Eugen Nicolaescu. Stigmatizat chiar de președintele Băsescu pe motiv că era contabil, nu medic, Nicolaescu a demonstrat că nu trebuie să fii de meserie ca să administrezi corect și eficient în domeniu. Există la noi prejudecata – legată în special de Sănătate – că ministrul trebuie să fie medic. E drept, Nicolăescu n-a făcut la viața lui decât operații aritmetice, dar cu ce i-a ajutat experiența medicală pe numeroșii doctori numiți în funcție să scoată din colaps bolnavul cronic care este sistemul de sănătate? Principala problemă a sistemului sanitar din România este că cei care l-au păstorit l-au transformat, cu bună știință și, poate, chiar intenție, într-o gaură neagră în care se scurg indiferent cât de mulți bani s-ar aloca din PIB. Fondurile nu sunt nicăieri în lume suficiente pentru nevoile mereu în creștere pe care le solicită îngrijirea sănătății. Ele trebuie însă adecvate la posibilitățile concrete pe care le are țara. N-o să putem avea un sistem de Sănătate ca cel din Anglia (presupus a fi cel mai performant) decât atunci când vom avea un PIB comparativ cu cel al Marii Britanii. Până atunci trebuie să ne gospodărim în așa fel încât banii existenți să nu mai fie irosiți de incompetența managerială a directorilor de spitale și de lăcomia negustorilor de medicamente. Sau de interesele politice de moment – și aici n-am să menționez decât catastrofa generată de ministrul Cseke (dealtfel, Sănătatea aproape că devenise o feudă a maghiarilor). La intrarea sa în pâine, noul ministru pune degetul pe câteva răni purulente. Una dintre ele este finanțarea de la buget a spitalelor și clinicilor private. Nu știu cum s-a ajuns la formula asta (ba știu, dar nu spun) ca 10% din puținii bani alocați să se ducă în buzunarele investitorilor din sănătate. Păi, ori e o afacere privată, ori e un serviciu social! Orice amestec generează anomalii. Statul desființează spitale publice ca să le finanțeze pe cele private? Și mai e o problemă, destul de dificil de rezolvat: prestația medicilor. Or, la stat, ori la privat. Acum, sistemul privat există exclusiv pe seama medicilor specialiști din spitalele de stat, care își împart activitatea între cele două entități. Cei mai mulți nu fac altceva decât ca în orele de serviciu de la spitalul de stat să-și găsească clientela pentru cel particular. Să facă dl Nicolaescu tot ce poate să fie plătiți corespunzător și să-i pună să opteze limpede, ori pentru una, ori pentru alta. Această combinație nu face altceva decât să creeze confuzie și neîncredere. Și calitatea deficitară a actului medical. PS. Dupa ce am dat la tipar acest articol, dl. Dragnea a declarat ca Nicolaescu ar fi facut "declaratii neinspirate". Sa intelegem ca deja i-au batut la usa (si obrazul) "investitorii din sanatate" ? Si ca banii publici vor continua sa curga spre acestia?