Descoperirile arheologice continuă la Râșnov: monedă foarte veche, dinaintea Daciei romane

Ieri, de exemplu, săpăturile arheologice au scos la suprafață un vas de provizii din secolul al III-lea. Cinci monede din secolul III au fost găsite în castrul roman de la Cumidava! Cot la cot cu arheologii români sapă și cinci studenți la Arheologie din Canada, însoțiți de profesorul lor, toți pasionați de stilul de viață roman. Două din cele 5 monede găsite zilele trecute au fost scoase la suprafață chiar de voluntarii canadieni. Chiar dacă șantierul a fost redeschis de doar două săptămâni, vestigiile au început să iasă la lumină. Arheologii au descoperit cinci monede, dintre care patru de pe vremea dinastiei Severus de la mijlocul secolului al III-lea, formate dintr-un miez de cupru și acoperite cu o pojghiță de argint. „Am descoperit 5 monede dintre care 4 sunt de argint. Ceea ce este interesant este că am descoperit o monedă foarte veche, dinaintea Daciei romane, într-o stare de conservare foarte bună. Ea trebuie să aparțină unui tezaur care a fost spart aici în castru, în sensul că cheltuit, ceea ce explică că moneda nu a fost circulată. Deci o monedă bătută de un împărat între anii 81 și 96 care a fost găsită la mijlocul secolului III, în drumul principal care trece și care suprapune coada barăcii”, a precizat conferențiar Liviu Petculescu, cercetător a Muzeului Național de Istorie. Ieri, de exemplu, săpăturile arheologice au scos la suprafață un vas de provizii din secolul al III-lea. Voluntarii canadieni muncesc cot la cot cu românii În ajutorul specialiștilor de la Brașov au venit și cinci studenți la Arheologie din Canada, alături de profesorul lor coordonator. Se împlinesc trei ani de când canadienii explorează în diverse echipe castrul pentru a afla cât mai multe despre romani și stilul lor de viață. „Am găsit două monede, pe porțiunea de drum la care lucrăm. Se întâmpla deseori ca lumea să arunce monede care să rămână între pietre și să rămână acolo, asta până când le-am găsit noi. Sunt pentru al doilea an aici și mă voi întoarce și la anul. E foarte frumos aici, îmi place România, oamenii sunt foarte prietenoși și vreau să-mi petrec verile aici”, a povestit Emily, unul dintre cei cinci voluntari canadieni. „Este foarte important să faci rapoarte cu tot ce găsești, mai ales pentru oamenii din laborator care vor reconstrui ceea ce am găsit noi aici. Facem o descriere, cât de adânc am săpat, dar facem și o hartă cu obiecte găsite. Este o experiență foarte interesantă pentru mine, care mă aflu pentru prima oară într-un sit arheologic. Îmi place și România. Am mai fost și în alte locuri din Europa, dar România este unul din locurile mele preferate, țara e frumoasă, oamenii sunt prietenoși”, a apreciat Zack. Fostă garnizoană militară Campaniile de săpături de la Râșnov au început în 2006. Din zonele descoperite până în prezent la castrul Cumidava au fost scoase la suprafață două construcții longitudinale, împărțite în camere, în care locuiau soldații. Până la sfârșitul campaniei arheologice din acest an, echipa de arheologi și-a stabilit sa exploreze cele 10 camere pentru soldați și camera comandantului subunității. „În ultima fază de utilizare a castrului, la mijlocul secolului III, când a început criza imperiului roman, care a dus până la urmă la abandonarea Daciei, clar că garnizoana rămăsese foarte mică, probabil în urma pierderilor, poate și transferul lor în alte unități. Castrul de la Râșnov reprezintă singurul post de control al Țării Bârsei în epoca romană”, a declarat conferențiar Liviu Petculescu, cercetător al Muzeului Național de Istorie. Arheologii își propun ca la finalul săpăturilor să poată să stabilească cu exactitate numărul de soldați și mărimea garnizoanei din castrul roman.