Depresia de vară: afectează somnul, energia şi capacitatea de concentrare

Deşi depresia este asociată cel mai des cu sezonul rece, psihologii atrag atenţia că există şi o formă mai puţin cunoscută, dar reală: depresia de vară. Aceasta poate afecta starea de spirit chiar în lunile considerate „cele mai fericite” ale anului, când zilele sunt lungi, iar activităţile sociale sunt mai intense.
Psihologul clinician Adam Borland explică faptul că depresia estivală face parte din tulburarea afectivă sezonieră şi se manifestă, de regulă, în lunile de primăvară şi vară. „La fel ca tulburarea afectivă sezonieră din timpul iernii, este asociată cu iritabilitate şi frustrare şi poate duce la insomnie, nivel scăzut de energie şi lipsă de motivaţie”, arată specialistul, potrivit Blic.

De ce apare 
Potrivit psihologului, cauzele nu sunt pe deplin clarificate, însă sunt implicaţi mai mulţi factori biologici şi de mediu. „Este o combinaţie de probleme fiziologice şi de mediu”, explică Adam Borland.
Printre factorii declanşatori se numără temperaturile ridicate, care pot duce la epuizare şi disconfort fizic. „Corpurile noastre pot reacţiona negativ la căldură şi umiditate, făcându-ne să ne simţim obosiţi şi epuizaţi”, precizează acesta.
Un alt element important este perturbarea somnului. Zilele mai lungi pot întârzia ora de culcare şi pot dereglarea rutina zilnică, ceea ce duce la oboseală şi lipsă de concentrare.
De asemenea, schimbările de program din timpul verii- modificări în activitatea copiilor sau lipsa rutinei- pot genera stres suplimentar.
Psihologul mai atrage atenţia asupra presiunii sociale şi a reţelelor sociale, care pot accentua stările de anxietate: „A privi pe alţii cum se bucură de vară pe reţelele sociale te poate face să simţi că nu faci suficient”.
Nu în ultimul rând, imaginea corporală, alergiile sezoniere sau disconfortul fizic provocat de polen pot contribui la accentuarea stărilor depresive.

Cum se manifestă 
Simptomele apar, de regulă, la sfârşitul primăverii sau începutul verii şi pot include anxietate, iritabilitate, probleme de somn, nelinişte, dureri de cap, oboseală accentuată şi lipsa motivaţiei. În unele cazuri, poate apărea şi izolarea socială sau pierderea poftei de mâncare- în contrast cu depresia de iarnă, unde apetitul tinde să crească.
Specialiştii recomandă adoptarea unor obiceiuri stabile, chiar şi în sezonul estival. Menţinerea unei rutine zilnice, inclusiv a orelor de somn, poate ajuta la stabilizarea stării emoţionale. De asemenea, monitorizarea stării de spirit şi notarea schimbărilor pot ajuta la identificarea factorilor declanşatori. „Respectarea unei rutine poate stabiliza starea de spirit”, subliniază psihologul.
Pentru reducerea simptomelor, este importantă şi evitarea supraîncălzirii, prin pauze la umbră sau în spaţii răcoroase, precum şi limitarea activităţilor în orele de vârf ale căldurii. Totodată, reducerea presiunii sociale şi stabilirea unor aşteptări realiste pentru vară pot diminua stresul psihologic.
Diferenţa dintre o stare trecătoare de tristeţe şi depresia clinică poate fi dificil de identificat. Însă, dacă starea afectează viaţa de zi cu zi, este recomandat consultul de specialitate. „Dacă starea de spirit îţi afectează munca, relaţiile sau rutina zilnică, ar trebui să consulţi un profesionist în sănătate mintală”, recomandă Adam Borland. Acesta subliniază că apelarea la ajutor specializat nu reprezintă un semn de slăbiciune: „A profita de opţiunile de tratament demonstrează putere, nu slăbiciune”.