Depozitul de deşeuri de la Timiş – Triaj ar putea fi „închis” anul acesta

Primăria Braşov va încerca anul acesta să rezolve problema închiderii depozitului de deşeuri industriale nepericuloase din Timiş-Triaj, unde mulţi ani s-au depus reziduurile rezultate în urma activităţii marilor uzine braşovene, dar şi gunoi menajer. Depozitarea deşeurilor la această rampă a fost sistată la începutul anilor 2000, după care aceasta a fost răscolită de persoane fizice sau firme, pentru a se putea extrage tot ce se putea recicla (în special fier). Ulterior, s-au căutat soluţii pentru ecologizarea acesteia, dar totul a rămas la nivel de planuri şi proiecte. De altfel, la acest depozit de deşeuri, în anul 2014, prefectul de la momentul respectiv al judeţului, Mihai Mohaci, a organizat chiar şi un „desant” cu presă (vezi foto), pentru a prezenta situaţia, şi a anunţa că se impun măsuri urgente pentru remedierea situaţiei.

Lucrările de închidere a acestei rampe ar putea începe anul acesta. Astfel, potrivit viceprimarului Laszlo Barabas, anul trecut a fost atribuit unei firme din Bucureşti, SC Intergroup Enginering SRL, pentru suma de 95.000 de lei, un contract privind pregătirea documentaţiilor necesare pentru aceste lucrări. „Firma respectivă trebuie să pregătească un studiu care să conţină inclusiv expertize tehnice şi soluţiile tehnice optime pentru ecologizarea depozitului. De asemenea, de la acelaşi consultant va trebui să primim proiectul tehnic, detaliile de execuţie, precum şi caietele de sarcini aferente acestor lucrări. Toată documentaţia amintită trebuie predată de firma bucureşteană în primele zile ale lunii februarie”, a explicat Barabaş. Acesta a precizat că ulterior municipalitatea va lansa licitaţia de lucrări pentru acest proiect. „Sperăm ca atribuirea contractului de lucrări să se încheie cât mai repede, astfel încât să rezolvăm în cel mai scurt posibil această problemă ce ţine de protecţia mediului”, a mai spus Laszlo Barabas.
În principal, închiderea unei rampe de deşeuri constă în amenajarea terenului, astfel încât să nu se producă alunecări de teren pe versanţi, după care se execută operaţiuni de „impermeabilizare” a corpului depozitului, pentru a nu se mai infiltra apa, după care pe noul „deal” se plantează vegetaţie.