Dependența și codependența

Unii ar spune că nu există om fără dependențe. Cafeaua, fumatul, alcoolul, mâncarea în exces sau drogurile sunt vicii ale societății moderne. Stresul, problemele cotidiene sau un anumit moment traumatic reușesc să imprime în evoluția fiecărei persoane un obicei malefic, în general. Rare sunt influențele pozitive care vin în urma unor experiențe negative. „Termenul de dependență se poate utiliza doar în momentul în care unul dintre obiceiuri capătă o frecvență exagerată, astfel că un pahar de vin o dată la câteva săptămâni nu este un exemplu concret de dependență, dar țigările fumate zilnic sunt un caz clar”, explică psihologul brașovean Iuliana Gorea. Tipuri de dependență Dependența fizică se manifestă sub forma unor stări patologice care constau în necesitatea organică de a folosi alcoolul sau drogurile pentru a evita tulburările ce apar la încetarea utilizării. Nu apare la toate tipurile droguri, dar apare mai frecvent la alcool și foarte repede la consumul de heroină și morfină. „De asemenea, dependența fizică apare și la cafea sau mâncare. Dependența psihică, de cealaltă parte, se manifestă prin modificări comportamentale și o stare mentală particulară, însoțită de dorința psihică imperioasă de a consuma alcool sau de a-și administra droguri periodic sau continuu pentru a obține o stare de bine sau pentru a înlătura disconfortul psihic”, amintește psihologul. Această dependență apare la consumul tuturor tipurilor de droguri, inclusiv de alcool. Efecte nocive Și mâncarea, cafeaua sau fumatul pot produce la fel de multe dezavantaje ca și alcoolul sau drogurile. Din păcate, aceste dependențe sunt mult mai ușor acceptate și, ca urmare, sunt privite ca neimportante. Consecințele lor sunt de multe ori nefaste, nefiind vizibile imediat. Tulburările nutriționale și de metabolism sunt cele mai dese consecințe ale consumului exagerat de alimente. Obezitatea, bulimia sau anorexia sunt numai o parte dintre afecțiunile ce derivă dintr-o alimentație haotică. De asemenea, bolile coronariene și colesterolul mărit duc în timp la deces. Cafeaua consumată excesiv duce de obicei la colite, gastrite, ulcere și alte afecțiuni, care derivă una din alta. În ceea ce privește fumatul, bolile pornesc de la tromboze și ajung până la cancer pulmonar. Negarea Foarte frecvent, familia celui dependent are un comportament de codependență. „Codependența se definește ca reacția față de o persoană dependentă într-un mod care protejează sau previne persoana față de consecințele consumului de droguri. De exemplu, anunțând la birou sau la locul de muncă nevoia de un concediu de o zi-două pretinzând că are gripă, când, în realitate, persoana este prea mahmură sau drogată pentru a merge la muncă. Negarea este refuzul de a crede sau accepta că un dependent are o problemă cu consumul unor anumite substanțe, chiar dacă este pus în fața unui lucru evident”, declară medicul brașovean. Persoana dependentă și persoanele importante din viața acesteia care au fost afectate de acest consum de alcool / droguri încearcă să protejeze persoana și legătura acesteia cu drogurile pretinzând că nu este nicio problemă. Acest lucru păstrează informația critică privind seriozitatea problemei, atât pentru persoana dependentă, cât și pentru celelalte persoane importante din viața ei. Iluzia De multe ori, dependentul suferă și din cauza iluziei. Aceasta este recunoscută ca starea de pierdere a contactului cu realitatea. Ca rezultat al amneziilor (pierderea memoriei cauzată de consumul de substanțe), reprimării (pierderea memoriei psihologic cauzată de anumite evenimente neplăcute, dureroase) și amintirii euforice (amintirea numai a evenimentelor plăcute sau acceptabile), persoana dependentă își dezvoltă un sistem de memorare defectuos (un fel de sistem filtru) care îl împiedică să vadă realitatea despre starea ei. Comportamente defensive obișnuite Comportamente pe care le folosim pentru a ne împiedica pe noi înșine să devenim conștienți de gândurile sau sentimentele dureroase pentru a scăpa de situațiile amenințătoare sau pentru a ne proteja față de consecințele propriului nostru comportament sunt cunoscute drept comportamente defensive în literatura de specialitate. Rușinea Când un membru al familiei devine dependent, ceilalți membri ai familiei tind să reacționeze într-un mod necorespunzător (mod codependent), tipic și previzibil. Pe măsură ce dependența progresează, membrii familiei trăiesc sentimente de teamă, furie, singurătate, durere, vină și rușine, iar întregul sistem familial începe să funcționeze anormal. Pentru a se proteja pe ei înșiși de sentimente dureroase, fiecare membru al familiei își dezvoltă un comportament defensiv, care în cele din urmă devine parte a problemei. Membrii familiei persoanei dependente trăiesc deseori puternice suferințe emoționale, pentru care solicită consiliere și terapie.