Deocamdată, niciun doritor de comasare. Ce spun primarii de prin Braşov

Primarii celor mai mici comune din judeţul Braşov (cu sub 1.500 de locuitori) nu sunt de acord cu reorganizarea solicitată prin scenariul voluntar anunţat de noul ministru al Dezvoltării. BizBraşov.ro a luat legătura cu edilii micilor comune, dar niciunul nu ar fi de acord să cedeze voluntar puterea pe care o are în favoarea unui program de dezvoltare mai amplă, care ar permite noilor localităţi să fie mai puternice din punct de vedere economic.
La nivelul Prefecturii Braşov s-a organizat o comisie care să discute scenariul comasării teritoriale voluntare. „Dar aceasta se va întruni doar dacă primarii îşi vor anunţa intenţia de comasare voluntară, aşa că deocamdată această comisie nu s-a întrunit, pentru că nimeni nu doreşte să se unească cu altă localitate”, ne-a declarat Cătălin Văsii, prefectul demisionar al judeţului.

Primarul din Ticuşu vrea să îi întrebe pe cetăţeni dacă vor comasarea
Primarul comunei Ticuşu, Ionuţ Tatu-Zosim, nu ar prea fi de acord cu comasarea cu o altă comună, pentru că nu cunoaşte foarte multe date. Ar vrea să vadă un raport mai clar despre ce înseamnă din punct de vedere economic, dar şi să i se explice mai clar de către guvernanţi cum stă treaba cu reorganizarea administrativă şi teritorială. „Ar trebui să avem ceva infrastructură, transport public, eventual”, explică acesta. În plus, ar vrea să îi întrebe pe oameni dacă sunt de acord cu o astfel de modificare administrativă. „Poate că trebuie să îşi schimbe toţi buletinele”.
Ticuşu a avut anul trecut venituri de 5,60 milioane de lei şi cheltuieli de 6,67 milioane de lei. Din venituri, doar 3,44 milioane de lei au fost venituri proprii. Numai cheltuielile de funcţionare au fost de 3,81 milioane de lei, din care 1,25 milioane de lei este fondul de salarii (35% din veniturile proprii).

Drăguşul, dependent de subvenţii, nu vrea comasarea că nu ar vrea să nimerească cu o localitate mai sărăcuţă
Tiberiu Ionuţ Poparad, primarul comunei Drăguş, nu îşi doreşte comasarea. „Oamenii m-au ales să le reprezint interesele, aşa că va trebui să organizăm un referendum. Noi reuşim să ne descurcăm din venituri proprii şi nu am dori să ne trezim uniţi cu o localitate care nu reuşeşte nici măcar asta”, a explicat Poparad.
Totuşi, potrivit datelor publice, din veniturile de 10,45 milioane de lei ale comunei în anul 2025, doar 3,14 milioane de lei sunt venituri proprii. Numai cheltuielile de funcţionare au fost anul trecut mai mari de această sumă, de 4,97 milioane de lei, din care 1,7 milioane de lei au fost cheltuielile cu salariile (54%).

Pâtea, primarul Fundatei, cea mai mică comună din judeţ: „Nu acesta e criteriul care trebuie să primeze”
Primarul comunei Fundata, Marian Pîtea, este total împotriva comasării cu comuna Moieciu, beneficiara unei reorganizări teritoriale, având în vedere că este cea mai apropiată unitate administrativ teritorială care îndeplineşte criteriul de a avea peste 1.500 de locuitori. Moieciu are peste 4.400 de locuitori potrivit ultimelor date ale Direcţiei Judeţene de Statistică.
Fundata a avut anul trecut un buget de peste 12 milioane de lei, veniturile proprii fiind de doar 4,3 milioane de lei. Practic, cu ce reuşeşte să strângă din taxe şi impozite, Fundata poate plăti doar salariile angajaţilor din Primărie.
Diferenţa până la bugetul total (care finanţează cu precădere secţiunea de dezvoltare) provine din surse externe bugetului local, cum ar fi sume defalcate din TVA (transferuri de la bugetul de stat destinate finanţării cheltuielilor descentralizate – funcţionarea şcolii, asistenţa socială, indemnizaţiile persoanelor cu handicap – şi echilibrării bugetului local. De asemenea, sume importante provin din subvenţii de la bugetul de stat şi fonduri europene.
Cu toate acestea, primarul Pâtea nu îşi doreşte ca Fundata să se comaseze cu o altă localitate, pe motiv că „noi reuşim să ne autosusţinem, ne acoperim cheltuielile de funcţionare”. „Nu criteriul numărului de locuitori trebuie să primeze, ci care este ponderea acoperirii cheltuielilor de personal în totalul veniturilor proprii”, a mai spus Pâtea.

Holbavul are şcoală şi grădiniţă de când s-a desprins de Vulcan
Lucian Oprea, primarul Holbavului, nu are prea multe date despre ce înseamnă reorganizarea administrativă şi teritorială. „Doar ce am citit prin presă”, spune acesta. „Dar nu ştiu exact cine ar putea să ne preia pe noi, pentru că noi avem case pe dealuri, avem drumuri de pământ, oamenii merg şi zece kilometri până la centrul administrativ. E dificil”, mai spune primarul.
Recunoaşte, însă, faptul că depinde de subvenţii şi alocări. „Dar sunt şi comune mai mari decât Holbavul care depind de subvenţii. 80% din comunele din judeţ depind de alocări din subvenţii, nu reuşesc să se susţină din bugetul propriu”, a spus acesta.
Holbavul are doar 1.300 de locuitori, fiind o comună apărută în 2004, când s-a rupt de comuna Vulcan. „De atunci avem o grădiniţă nouă, şcoală modernă… Dacă ne-am alipi la altă comună, eu sunt convins că vom avea de suferit din punct de vedere al dezvoltării”, a mai explicat Oprea.
Holbavul a avut anul trecut un buget de 4,4 milioane de lei, din care mai mult de jumătate a venit din surse proprii. 1,4 milioane de lei din buget (peste 50% din venituri proprii) au fost cheltuieli cu salarii şi cu personalul, în timp ce alte 1,5 milioane de lei au reprezentat sume alocate pentru funcţionarea administraţiei publice.

NU DISPAR SATELE
Care sunt criteriile prezentate de noul guvern pentru reorganizarea administrativă

PSD a prezentat la 9 noiembrie 2026 şase criterii pentru stabilirea comunelor care sunt sustenabile şi a celor care ar putea necesita reorganizare:
- Populaţia şi demografia – numărul locuitorilor şi evoluţia populaţiei.
- Sustenabilitatea economică – veniturile proprii comparativ cu cheltuielile şi gradul de colectare a taxelor.
- Capacitatea administrativă – personalul, competenţele primăriei, investiţiile şi fondurile atrase.
- Conectivitatea – distanţa faţă de infrastructura de transport, spitale şi servicii de urgenţă.
- Accesul la servicii publice – şcoli, grădiniţe, dispensare şi medici.
- Infrastructura locală – apă, canalizare, gaze, iluminat public şi transport.
Se propune constituirea unor comitete judeţene de reorganizare, coordonate în jurul instituţiei prefectului, care să analizeze situaţia fiecărei comune şi să transmită propuneri către Guvern.
Este importantă diferenţa dintre desfiinţarea unei primării şi dispariţia unei localităţi.
În scenariul comasării, satul îşi păstrează identitatea şi denumirea, locuitorii nu sunt obligaţi să se mute, poate rămâne un punct local de servicii publice, primăria şi conducerea administrativă se unifică, pot fi reduse posturile administrative duplicate. (BizBraşov.ro)